Monumentele istorice din Romania             Romana English

emilia / 23-Sep-2009

Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata de mesterii Vaii Agrijului, in anul 1758, pe un deal cu pereti de stanca.
Are planul dreptunghiular, cu absida patrata, decrosata. Clopotnita scunda, cu foisor are arcadele ornate cu cuie de lemn si o flesa ascutita, pe contur poligonal. Un acoperis de sita coboara lin in dreptul altarului si se intinde generos, cu pante mari, deasupra locasului. Braul median ce inconjoara peretii exteriori, este impletit din chenare in "franghie" si romburi. Prispa de pe latura de sud are sapate in cosoroaba dreapta cate o rozeta pentru fiecare luna a anului. Intrarea pe prispa se face pe sub o arcada cu umerasi ciopliti, iar ancadramentul usii bisericii este ornamentat cu franghii, rozete, coarda de vita cu struguri si flori. Inscriptia scrisa in slova vremii de popa Ioan spune: "Iata din mila lui Dumnezeu aceasta biserica au inceput a o zidi in anul 1758, in biruinta Craiesii Marii Terezi, fiind mester Breaz Ianos de la Gileaiu. Bis. popa Ion".
In interior pronaosul are tavan drept, naosul bolta semicilindrica, cu arc transversal cioplit, iar altarul o bolta asemanatoare, cu timpan la est. Ancadramentul usii de intrare din pronaos in naos are chenare de "franghii" romburi si rozete la colturi si la baza.
Biserica a fost restaurata in anii 1975-1976.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

emilia / 23-Sep-2009

Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din secolul al XVIII-lea, cu temelia asezata direct pe pamant, are plan dreptunghiular cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Ferastruica - luminator de pe latura de sud a absidei are forma unui trifoi cu patru foi si masoara doar 11 cm. Intrarea este tot pe latura de sud, cu un portal decorat cu"frangie" si romburi duble, ce se unesc prin rozete. Ancadramentul usii dintre pronaos si naos este stabatut simplu de un feston terminat cu doua frunzulite si o rozeta indicand trecerea spre soclul sculptat cu denticuli, romburi, "franghie" si rozete. Tavanul pronaosului este drept, naosul are o bolta semicilindrica, iar peste altar este o bolta asemanatoare, ce face trecerea la conturul peretilor prin patru fasii curbe.
Pictura afectata de vremuri se pastreaza cel mai bine pe bolta naosului. Chenare cu motive florale, in culori aprinse de rosu, albastru si verde, delimiteaza scene din viata lui Hristos si alte scene iconografice, precum "Mutarea lui Enoch". Chipurile Sf. Imparati Constantin si Elena strajuiesc de o parte si de alta usa naosului. In altar, zugravul realizeaza pe bolta, cu deosebit simt artistic, compozitiile : "Coborarea de pe cruce", "Punerea in mormant", "Invierea lui Hristos din morti", remarcabile prin darul de a exprima pe fetele personajelor starile sufletesti. Pe arcul creat din diferenta de inaltime a celor doua bolti, artistul a insiruit figuri de proroci. Numele zugravului de la Barsa si momentul impodobirii locasului se afla consemnate in altar: "Aceasta sfanta biserica s-au zugravit supt stapanirea parohului Simeon Pop, cu toata stradania ficuratorului Oniga Onut, cu ajutorul Domnului Miclea Pal, anul 1838 iunie 29. Mana lui Ioan Prodan zugravul".
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

L.S. / 21-Sep-2009

BISERICA  SFÂNTA TROIŢĂ, „ICOANEI”, „CEAUŞ DAVID” sau „POPA DIMA”

Hramuri: Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Troiţă,  Sfântul Nicolae 

Numele bisericii şi cartierului Icoanei se trage de la o icoană datată 1682 care ne vorbeşte de un lăcaş religios mai vechi, din lemn, ridicat de ceauşul David Corbea, de la curtea lui C. Brâncoveanu. Pe locul acesteia, Mihail Monahul, din neamul boierilor Băbeni, a construit, prin anii 1745-70, tot o biserica din lemn, cu o turlă, având chilii împrejur.

Prima biserică ridicată din zidărie, a fost construită între 1784-1786, de către Panait Băbeanu, căpitan. Biserica avea trei turle şi un plan trilobat. Era pictată în frescă de Grigore Zugravul.

Deteriorată de cutremurul din 1838, biserica a fost refăcută de Pană Băbeanu nepotul lui Panait Băbeanu, În 1850 se montează actuala tâmplă.

În 1873 biserica este restaurată de către Elena Băbeanu după planurile arh. Alexandru Orăscu, în forma în care apare astăzi. Prin grija lui Mihail Băbeanu, în 1889 pictura este refăcută de către un elev al lui Gh. Tattarescu, peste pictura lui Gr. Zugravul.

În 1928, arh. Smărăndescu conduce lucrările de reparaţii capitale, renunţându-se la turla din mijloc. Alte lucrări de consolidare sau restaurare: în 1940 după cutremur;  în 1967 sunt restaurate tâmpla şi pictura de către Ioan Taflan; în 1977 este consolidată  structura de rezistenţă, iar în 1980 este iar restaurată pictura de către maeştrii Teodora Spătaru şi Dan Mohanu.

Are un plan treflat cu abside puţin reliefate şi de formă circulară la interior şi exterior (23 x 0-100 m). Turla-Pantocrator este pe plan circular peste naos; turnul-clopotniţă peste vestibul, de plan pătrat. Acoperişul plat, în două ape, este terminat spre faţada vestică cu un timpan, la baza turnului clopotniţă.

Intrarea se face printr-un mic pridvor deschis, mai scund, cu un antablament cu friza decorată, sprijinit frontal pe patru coloane din piatră.

Icoana Maicii Domnului este păstrată în faţa Sf. Altar. Acesteia I s-au închinat credincioşii, alături de părintele paroh Ion Popescu şi de părintele profesor Nicolae Necula, martori ai minunilor repetate înfăptuite celor ce I s-au rugat.

Arh. Lucia Stoica

Extras din: Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti de Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea, vol.1, 2005, Ed. Universalia

DavidC / 21-Sep-2009

Arhitect Toma T. Socolescu

DavidC / 21-Sep-2009

Arhitect Toma T. Socolescu