emilia / 31-Jul-2009Monumentul eroilor (Omagiul eroului) a fost realizat de sculptorul Vasile Blendea intre anii 1932-1937.
Face parte dintr-o pentalogie (cinci grupuri statuare), insemne simbol ale patriotismului popular, denumite: Despartirea, Jertfa, Omagiul eroului, Tatal si fiul, Paza tarii.
Dupa ce au fost modelate in lut si turnate in bronz in atelierul din Targoviste, au fost instalate in satele Razvadul de Sus, Razvadul de Jos, Voinesti, Cricov si Ocnita.
Desi realizate izolat, ele au fost gandite intr-o viziune unitara. Constructia este riguroasa si robusta. Artistul a recurs cu discretie la elemente de port popular, asociind grupurilor statuare reliefuri care ilustreaza momente din luptele de la Marasesti sau din trecerea trupelor romane peste muntii Carpati.
(dupa "Vasile Blendea" de Vasile Florea - Editura "Bibliotheca", Targoviste 2002)
» Monumentul Eroilor - Str. Principală, sat VOINEŞTI; comuna VOINEŞTI, Dambovita
emilia / 31-Jul-2009Bustul lui Nicolae Balcescu a fost realizat de sculptorul Vasile Blendea, intre anii 1950-1957.
» Bustul lui Nicolae Bălcescu - În parcul Nicolae Bălcescu, la intrarea în incinta ştrandului, municipiul ROŞIORII DE VEDE, Teleorman
emilia / 31-Jul-2009Manastirea Slatina este ctitoria si necropola voievodului Alexandru Lapusneanu, sfiintita la 14 octombrie 1558, dupa cum scrie cronicarul Grigore Ureche. Numele vine de la izvorul sarat din apropiere.
Zidurile de incinta, turnurile, chiliile si casa domneasca s-au zidit intre 1561-1582 de mesteri adusi din Bistrita.
Manastirea a fost inzestrata cu sate bogate si munti impaduriti, care-i aduceau un venit important. Ctitorul a infiintat aici o scoala de mizica si o biblioteca. Bogatiile acestei manastiri au fost insa mult ravnite de domnii care i-au succedat lui Lapusneanu. Despot, dusman al domnului, a topit toata argintaria ce fusese facuta de un mester clujean. Staretul Iacov, fostul sfetnic al lui Lapusneanu, a fost ingropat de viu de Ion Voda cel Cumplit, pentru ca s-a opus la luarea tezaurului manastirii.
In vremea lui Vasile Lupu se restaureaza monumentul, construindu-se si un rand nou de chilii, asa cum reiese dintr-un document din anul 1641.
Razboiul lui Sobieski din 1691, ca si numeroasele razboaie ruso-turce din secolul al XVIII-lea, pustiesc manastirea. Cea mai mare distrugere au produs-o insa Eteristii, cand urmariti de turci, s-au refugiat aici.
Refacerile au inceput in 1823 si au durat pana in 1828. S-a desfiintat zidul dintre naos si pronaos, s-a repictat biserica si s-au pus acoperisuri noi de tabla si coloane masive de stejar arhondaricului de langa poarta. Tot atunci s-au modificat pivnitele de sub casa domneasca si s-a adaugat o noua constructie cu foisor, deasupra garliciului, pe latura de sud.
Intre 1829-1834, arhimandritul Filaret Apamias Beldiman a reconstruit in intregime paraclisul de deasupra intrarii principale in manastire, modificand si gangul portii, transformand astfel total aspectul turnului de la intrare.
Alte renovari s-au mai facut intre anii 1960-1961 si 1968-1973, cand s-au restaurat chiliile, turnul portii si turnul-clopotnita.
Biserica de plan dreptunghiular, nu prezinta la exterior abside laterale, ele fiind sapate doar in grosimea zidului naosului.(v. biserica "Schimbarea la Fata")
Cea de a doua cladire impunatoare cu aspectul unei case taranesti, este vechea trapeza, care a suferit multe modificari.(v. Trapeza)
Intre aceasta cladire si biserica se afla o fantana arteziana costruita de ctitor.
Incinta manastirii Slatina, este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 - 7 m si groase de 1,50 - 1,80 m.(v. zid de incinta)
La colturile incintei manastirii, se inalta cate un turn.(v. turnuri)
Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" se afla situat in turnul de sud-vest, la primul etaj.(v. paraclisul Sf. Trei Ierarhi)
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Mănăstirea Slatina - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 31-Jul-2009Incinta manastirii Slatina, ctitoria voievodului Alexandru Lapusneanu, este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 - 7 m si groase de 1,50 - 1,80 m. Au fost construite intre 1561-1582 din bolovani de rau, amestecati cu piatra de cariera locala, legata cu un mortar foarte rezistent.
Zidul de incinta de pe latura de est, a fost ridicat dupa ce s-a amenajat special o platforma, aducandu-se mari cantitati de de pamant. Turnul portii cu gangul supralargit, de la intrarea in incinta, cu paraclisul de iarna de la etaj, este o urmare a transformarilor facute intre anii 1829-1834 de arhimandritul Filaret. Turnul, decorat pe ambele fatade cu coloane angajate neoclasice, a fost initial mult mai inalt, avand peste doua etaje. Coloanele angajate neoclasice, care-l decoreaza pe ambele fatade, sunt semnul epocii in care s-a terminat refacerea lui. De o parte si de alta a turnului portii existau altadata doua corpuri de cladiri, formate dintr-un parter, care lasa liber drumul de straja, de-a lungul zidului de incinta, prevazut cu crenele de aparare, azi in parte zidite. In stanga portii se pastreaza inca, cu adaosurile din secolul XIX, un corp de chilii, format din parter si etaj, cu un pridvor deschis, sustinut pe coloane neoclasice de lemn. Etajul si pridvorul au fost facute in vremea lui Veniamin Costache, iar cladirea a fost utilizata ca spital.
Zidul de incinta de pe latura sudica s-a pastrat cel mai bine. Aici, cu ocazia cercetarilor arheologice s-a constatat insa prezenta unei constructii de mari proportii (lg. 30 m; lt. 6,20 m), legata cu turnul de sud-vest si cu zidul imprejmuitor, formata din trei incaperi spatioase. Utilizarea acestei constructii a incetat in prima jumatate a secolului XIX. Pe vechile fundatii s-a inaltat in anii 1955-1958 o cladire noua, iar in portiunea ramasa intre turnul de sud-est, al bibliotecii si aceasta cladire, unde s-a reconstruit in parte drumul de straja, s-a constatat existenta unor fundatii aproapa patrate, cu latura de 1,30 m, dispuse la patru metri distanta una de alta. Ele reprezinta bazele unor stalpi puternici de piatra, care sustineau drumul de straja.
La colturile incintei manastirii, se inalta cate un turn.
Cel din partea de sud-est, puternic si masiv, este denumit Turnul bibliotecii, pentru ca aici se adapostesc de la inceputul secolului al XIX-lea, cartile manastirii. Paralelipipedic, el este format dintr-un parter si doua etaje. Intrarea de pe latura de vest, are un portal cu arcada in centru. Incaperea de la parter era folosita altadata pentru adapostirea proviziilor necesare corpului de garda care apara incinta. Intre parter si primul etaj exista o podona, sustinuta de grinzi puternice de lemn. Cea actuale este inaltata fata de constructia originara. Primul etaj, boltit, comunica direct printr-o usa incadrata de un chenar arcuit, cu drumul de straja de pe zidul de sud, care se prelungea pana in fata usii, formand un mic balcon. Peretii incaperii au trei deschideri circulare, care erau folosite pentru aparare. Spre poarta exista un singur meterez ingust. In dreptul ferestrelor, in grosimea zidului, sunt sapate doua trepte, pe care se urcau aparatorii. Printr-o scara de piatra adancita in grosimea zidului, se ajunge la al doilea etaj, acoperit cu o bolta sprijinita pe trompe de unghi. Ferestrele sunt dispuse simetric, ca si la primul etaj, cu doua metereze spre curte si un balcon liber, deschis spre est.
Turnul de sud-vest se aseamana ca proportii, cu cel din coltul opus, numai ca a avut o alta destinatie. (v. Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi")
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Zid de incintă - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 30-Jul-2009Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" se afla situat in turnul de sud-vest al incintei manastirii Slatina, la primul etaj.
Este format dintr-un naos patrat, cu o mica absida la est, acoperit cu o semicalota pe pandativi.
Intrarea este incadrata de un chenar de piatra, cu o cornisa in stil renascentist.
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 30-Jul-2009La colturile incintei manastirii Slatina, ctitorita de voievodul Alexandru Lapusneanu, se inalta cate un turn.
Cel din partea de sud-est, puternic si masiv, este denumit "Turnul bibliotecii", pentru ca aici se adapostesc de la inceputul secolului al XIX-lea, cartile manastirii. Paralelipipedic, el este format dintr-un parter si doua etaje. Intrarea de pe latura de vest, are un portal cu arcada in centru. Primul etaj comunica direct cu drumul de straja de pe zidul de sud. Peretii incaperii au trei deschideri circulare, care erau folosite pentru aparare. Spre poarta exista un singur meterez ingust. Printr-o scara de piatra adancita in grosimea zidului, se ajunge la al doilea etaj, acoperit cu o bolta sprijinita pe trompe de unghi. Ferestrele sunt dispuse simetric, ca si la primul etaj, cu doua metereze spre curte si un balcon liber, deschis spre est.
Turnul de sud-vest se aseamana ca proportii, cu cel din coltul opus, numai ca a avut o alta destinatie. La primul etaj se afla paraclisul "Sf. Trei Ierarhi", format dintr-un naos patrat, cu o mica absida la est, acoperit cu o semicalota pe pandativi. Intrarea este incadrata de un chenar de piatra, cu o cornisa in stil renascentist.
Turnul portii cu gangul supralargit, de la intrarea in incinta, cu paraclisul de iarna de la etaj, este o urmare a transformarilor facute intre anii 1829-1834 de arhimandritul Filaret. Turnul, decorat pe ambele fatade cu coloane angajate neoclasice, a fost initial mult mai inalt. De o parte si de alta a turnului portii existau altadata doua corpuri de cladiri, formate dintr-un parter, care lasa liber drumul de straja, de-a lungul zidului de incinta, prevazut cu crenele de aparare, azi in parte zidite.
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Turnuri - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 30-Jul-2009Biserica "Sf. Treime" a fost construita in 1352 de Petru I, ca replica la constructia catolica ridicata de mama sa.
Cunoscuta si ca biserica domneasca, datorita situarii ei in imediata apropiere a curtii domnesti, constructia aduce noutati absolute.
Este prima biserica din Moldova de plan triconc, model pentru secolele urmatoare. Pronaosul, dreptunghiular, este boltit in leagan; naosul, alungit in sensul axei longitudinale, este acoperit cu o cupola pe pandativi, rezemata pe patru arce semicilindrice, doua inguste in partile laterale si doua late pe directia est-vest. Toate cele patru arce sunt sprijinite pe console.
Construita din piatra de cariera dupa toate regulile stilului gotic, in ceea ce priveste decoratia exterioara este o sinteza bizantin-nordica, prin alternanta campurilor de caramizi cu ceramica smaltuita si partilor in relief, cu cele adancite ale zidurilor.(dupa "Arhitectura religioasa bizantina in perioada paleologilor si influenta asupra Tarilor Romane" de Mihaela Palade - Editura Sophia, Bucuresti 2004)
» Ansamblul "Sf. Treime" - Str. Victoriei 10, oraş SIRET, Suceava
emilia / 30-Jul-2009Biserica de lemn cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" a fost construita in 1353, in localitatea Volovat de catre Dragos Voda si adusa la Putna, catre 1500 de Stefan cel Mare.
Este probabil cea mai veche biserica facuta din lemn si lut, una dintre putinele ramase in Moldova.
Legenda spune ca a fost adusa pe cai si reconstruita intr-o singura noapte, astfel incat voievodul Stefan cel Mare a putut in dimineata urmatoare sa se roage la icoane.
Biserica este de forma dreptunghiulara, fara turla si fara pridvor, cu intrarea in partea de vest si un perete despartitor intre pronaos si naos.
In interior, alaturi de creatii mai noi, sunt icoane, obiecte de cult si urme din pictura originara, de o deosebita valoare.
» Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - sat PUTNA; comuna PUTNA, Suceava
emilia / 30-Jul-2009Biserica "Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul" a fost ridicata de Luca Arbore, boier si inalt dregator al lui Stefan cal Mare, in 1503, ca paraclis la Curtea sa situata pe valea raului Solca.
Planul este dreptunghiular, fals-trilobat (absidele sunt doua nise arcuite in grosimea zidirilor laterale), fara turla.
Silueta deosebit de eleganta a constructiei este accentuata de prelungirea peretilor spre vest cu cca. 2,5 m si unirea lor in partea superioara prin arcada, obtinandu-se astfel un spatiu semi deschis, o nisa exterioara, ce apare prima data in arhitectura moldoveneasca.
Pictura interioara a fost afectata serios in sec. XVII-XVIII cand edificiul a ramas fara acoperis. Tablourile votive din pronaos si naos, infatiseaza totusi deslusit pe ctitor si familia sa in doua ipostaze.
Pictura exterioara este opera lui Dragos Coman din Iasi, chemat in 1541 de Ana, fiica lui Arbore, sa zugraveasca biserica. Artistul reuseste o sinteza indrazneata intre elementele orientale, occidentale si traditionale.
Chivotul de pe mormantul ctitorului aflat in pronaos, este apreciat ca cel mai valoros insemn funerar de stil gotic din Bucovina.
» Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" - sat ARBORE; comuna ARBORE, Suceava
emilia / 29-Jul-2009Trapeza manastirii Slatina este situata intre biserica si corpul sudic de cladiri noi din incinta. A fost initial, in 1561, mult mai spatioasa, insa transformarile petrecute in arhitectura manastirii au redus la jumatate dimensiunile acestei cladiri. Cercetarile arheologice facute pe latura de est a casei, au dat la iveala incaperile si beciurile ce se gaseau in aceasta parte si au fost daramate dupa 1821.
Fatada principala masura initial 40 m. Intrarea era pe latura nordica, incadrata de un portal de piatra sculptat, care se pastraza si astazi.
Prin aceasta usa se intra intr-o camera mica centrala, de unde se desfaceau la dreapta si la stanga doua sali spatioase. Incaperea de pe latura vestica avea si o intrare directa de afara, al carei prag era la acelasi nivel cu pavajul curtii.
Pe latura sudica erau de asemenea alte doua intrari, care corespundeau unui grup de incaperi mai mici.
Golurile ferestrelor nu mai coincid decat in parte cu cele originare, dupa ce s-a distrus partea de rasarit a constructiei. Acoperisul si tavanele au fost deasemenea transformate. In cercetarile facute, s-au gasit urme de bolti din blani de lemn, sprijinite pe grinzi aparente si cadre de ferestre cu lentouri deasupra. Intr-una din camerele daramate, s-au gasit fragmente din fantana construita de ctitor pe latura de sud a trapezei. Intreaga instalatie a acestei fantani, cu sistemul de olane prin care apa venea in manastire de la un izvor din apropiere, a fost descoperita la locul initial la inceputul secolului al XIX-lea. Partea exterioara a fantanii a fost demontata si depozitata intr-una din incaperile ruinate ale trapezei. Intre numeroasele fragmente ce pot folosi la reconstituirea fantanii, se incadra si un bazorelief roman, reprezentand un cap de gorgona ca la fantanile italiene. Prezenta acestei fantani luxoase, proportiile cladirii, ca si grija cu care este pavata toata portiunea din jurul casei, duc la ipoteza ca aici se afla resedinta domneasca.
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Trapeză - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava