Monumentele istorice din Romania             Romana English

L.S. / 05-Aug-2009

Biserica Sfântul Nicolae - “NEGUSTORI”

Hramul: Sfântul Ierarh Nicolae al Mira Lichiei

O veche biserică -menţionată la 1665- era din lemn, acoperită cu şindrilă  fiind distrusă în 1718 de un incendiu. Este reconstruită din cărămidă la 1721, sub supravegherea lui jupân Simeon Cupeţul cu contribuţia negustorilor Radu Piteşteanu, Stoica abagiul, Stanciu cojocaru, şi Axente căpitan, toţi înmormântaţi în biserică. Atunci a fost pictată de către Pârvu Mutu -zugravul. În 1802 şi 1838 este afectată de cutremure. Manuil Serghiad -mare agă, repară biserica din banii săi, în 1839. Între 1867 – 1870 i se fac reparaţii radicale, epitropia de atunci construindu-i cele două turle din lemn şi tablă şi înlocuind şindrila cu tablă. La 1888, epitropia, prin grija şi cheltuiala lui Emanoil Protopopescu–Pake -Primar al Capitalei, închide pridvorul cu geamlâc, lărgeşte ferestrele şi-l pune pe Gh. Tattarescu să acopere în frescă pictura lui Pârvu Mutu la interior. În 1924-30, biserica este reparată, iar pictura lui Gh. Tattarescu este restaurată de pictorul Paul Molda. După cutremurul din 1940 este reparată sumar, cu o centură de fier lat. Ultimele seisme importante din 1977, 1986, 1990 o avariază, dar nu este atunci reparată.

În timpul păstoririi preotului Dinu Mihalcea, în anul 2002 este consolidată structura (prin subzidiri, centuri şi stâlpi din beton armat). Fondurile au fost donate de Constantin Henri Rătescu şi soţia sa, jurişti, enoriaşi în parohie. A participat firma de proiectare „PACIC”. Faţadele au fost retencuite şi zugrăvite în alb iar turlele vopsite. Lucrări de restaurare a picturii se efectuează în anul 2009.

Biserica, are planul triconc (27,60 x 8,25 – 11,35m). Pridvorul, este spaţios, având trei arcade frontale şi câte două pe laturi, sprijinite pe stâlpi cilindrici şi pile masive la colţuri, toate din zidărie. Se mai pot vedea unele fresce datorate lui Pârvu Mutu în pridvorul închis cu geam.

Pronaosul pe plan pătrat este acoperit cu o calotă sferică şi are deasupra turnul pătrat pentru clopotniţă, la care se ajunge printr-o scară spirală din turnul adosat pe latura nordică.

Naosul, este acoperit cu ajutorul pandantivilor, de turla-Pantocrator. Faţadele bisericii sunt simple, împărţite în două registre inegale, printr-un brâu profilat. Icoana hramului este pictată într-o nişă dreptunghiulară pe faţada vest, deasupra arcadelor pridvorului.

În curte, în partea dinspre altar, se află o modestă casă parohială, cu parter înalt, în care, la 1845, s-a născut Emanoil Protopopescu- Pache fiul protopopului Iancu şi viitor Primar al capitalei şi epitrop.

Arh. L.S.

Extras din: Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea- Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” vol.1, 2005, Edit. Universalia

L.S. / 05-Aug-2009

Biserica Sfântul Nicolae -  „UDRICANI” 

Hram: Sfântul Ierarh Nicolae.

Acum este rămasă, în spatele blocurilor actualului Bulevard Corneliu Coposu, alături de Teatrul Evreiesc de Stat, în zona demolată înainte de 1989.

A fost zidită de Jupân Udrecan clucer, în anul 1735, cum arată pisania, în timpul domniei lui Ioan Grigore Ghica.

Biserica Udricani făcea parte din "mahalaoa popei Isac" la 1750, iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea în chiliile sale funcţiona o „şcoală românească”- unde au învăţat boierii Văcăreşti,  Anton Pann, Marin Serghiescu, Petre Ispirescu ş.a., apoi „o şcoală de caligrafi” şi „Azilul Protopopul Teodor Economu”.   Reparată în 1810, după cutremurul din 1802, i-a fost închis pridvorul cu zidărie. A fost refăcută după „Focul cel Mare din ziua de Paşti la 23 martie 1847. Este restaurată parţial de Comisia Monumentelor Istorice între 1937-1945, iar după cutremurul din 1977, consolidată impropriu, în anul 1998.

Restaurarea din 2006-2008, realizată prin străduinţa preotului paroh Constantin Pătuleanu, după proiectul arh. Constantin Carp, au dat o faţă nouă vechiului lăcaş. Urmează refacerea Aşezămintelor Udricani, care vor relua activităţile educativ-formative şi socio-caritative.

Biserica Udricani are un plan triconc (24,6 x 9,20 m), specific secolului al XVIII-lea, cu pronaos supralărgit, abside puţin reliefate, o turlă pe naos şi un turn-clopotniţă pe pronaos, ambele octogonale, acum reconstituite după modelul post-brâncovenesc. La clopotniţă se ajunge printr-o scăriţă ascunsă în grosimea zidului de apus al pronaosului. Pridvorul are o înfăţişare graţioasă, cu cele 5 arcade frontale şi câte două laterale, este acoperit cu două calote sferice turtite despărţite de un arc, este pictat în sec. XVIII şi pus în valoare după restaurarea din 2006-2008 . Pictura interioară şi exterioară este spălată şi restaurată de pictorul Romeo Andronic.

Faţadele sunt simple, tencuite, înconjurate de un brâu median masiv, din cărămidă profilată. Ferestrele naosului, au ancadramente din sec. XVIII, sculptate în piatră. Icoana hramului Sf. Nicolae este pictată într-o ocniţă dreptunghiulară pe faţada vest, deasupra arcadelor pridvorului. 

Arh. L.S.

Extras din: Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea- Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” vol.1, 2005, Edit. Universalia şi site: www.udricani.ro.

emilia / 05-Aug-2009

Statuia "Lupoaica Romei", montata in 1997 pe un soclu din travertin, in piata Romana, este o copie in bronz a statuii din Capitoliul Romei, reprezentand Lupoaica alaptand pe copiii Romulus si Remus, oferita in 1906 de Consiliul municipal al Romei ca dar Capitalei Romaniei.
La 23 noiembrie 1906 a fost instalata in Piata Sf. Gheorghe, unde a ramas pana in anul 1930, cand, odata cu trasarea noului Bulevard Bratianu, a fost mutata in fata clopotnitei Patriarhiei pe dealul Mitropoliei.
In anii 1950-1955, cand s-a reamenajat piata Unirii, a fost din nou mutata in parculetul din piata Dorobanti, unde a stat pana in anul 1997, cand si-a ocupat actuala locatie in piata Romana.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)    

 

emilia / 03-Aug-2009

Monumetul si fantana Luigi Cazzavillan (1852-1902), au fost realizate in 1906 de sculptorul Marin Filip.
Ansamblul este compus din bustul din bronz fixat pe un soclu din piatra de Dobrogea, care este asezat in mijlocul unui bazin din aceeasi piatra si este impodobit cu elemente in stil baroc.
Soclul este inconjurat de doi ingerasi cu cate o placa pe genunchi si doi amorasi din bronz. Amorasul din dreapta tine intr-o mana ziarul Universul, fondat de Luigi Cazzavillan in anul 1884.
Pe soclu este asezata o placa de bronz cu o poezie dedicata lui Luigi Cazzavillan.
Fantana a fost renovata in anul 2005 de Primaria sectorului 1.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)    

emilia / 03-Aug-2009

Monumentul ridicat in memoria pompierilor morti vitejeste in 13 septembrie 1848, luptand contra turcilor condusi de Fuad Pasa, a fost realizat din bronz de sculptorul Wladimir C. Hegel si inaugurat in 1901, pe strada 13 Septembrie, in fata Arsenalului Armatei.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)