Rezultate: 1989       Pagini: 199

   74 75 76 77 7879 80 81 82 83 84   
emilia / 14-Aug-2009

Biserica catolica a "Baratiei", cu hramul "Sfantul Iacob cel Mare", a fost inaltata ca biserica parohiala a sasilor in ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Manastirea de calugari dominicani, adaugata ulterior (in jurul anului 1345), a fost inchinata Sfintei Elisabeta a Ungariei.
In anul 1300 s-a ingropat in aceasta biserica comitele Laurentiu, apoi in 1373 paracliserul Iohannes.
Dupa atacul turcesc din 1427 a fost refacuta, adaugandu-se un cor nou, iar la mijlocul secolului al XVI-lea, cand preotii luterani preiau bisericile catolicilor din Transilvania, biserica Baratiei a fost profanata, iar doua din cele trei altare au fost distruse.
In 1581 Hironimus Arsegno mentioneaza ca "Baratia" se afla in buna stare si ca in ea oficia preotul luteran.
Sapaturile arheologice si lucrarile de restaurare din 1964-1965 au fost conduse de arh. Stefan Bals si Dinu V. Rosetti.
S-au descoperit sub pardoseala temeliile unui al doilea cor pentagonal, mai mic si mai vechi (secolul al XIII-lea) si fundatiile unei nave simple sub actualul zid vestic. Aceasta nava a functionat pana la 1788, cand a fost daramata, pastrandu-se doar corul actual. Sub turnul-clopotnita, construit in 1730, s-au gasit temeliile unui turn mai vechi.
Portalul sudic a fost amenajat in a doua jumatate a secolului al XV-lea.
(dupa "Monumente din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti" de Pavel Chihaia - Editura Albatros, Bucuresti 1998)


» Ansamblul bisericii catolice "Sf. Iacob" - Bărăţia - Str. Negru Vodă 116, municipiul CÂMPULUNG, Arges
L.S. / 13-Aug-2009

BISERICA  SF. SPIRIDON – „NOU”

Hramuri:  Sf. Spiridon al Trimitundei făcătorul de minuni şi Sf. Visarion Episcopul Larisiei

Socotită cea mai mare biserică ortodoxă existentă în prezent în Bucureşti, biserica se află la mică distanţă la sud de Piaţa Unirii.

A existat o altă bisercă, zidită la 1768, ctitorie a domnitorului Scarlat Ghica, terminată de fiul acestuia, domnitorul Alexandru Ghica. Din cauza stricăciunilor suferite la cutremure şi incendiu, s-a hotărât rezidirea lăcaşului.

Biserica actuală a fost construită între 1852-1858 şi pictată în ulei, în stil renascentist, inclusiv tâmpla de pictorul Gh. Tattarescu. În anul 1885, un vânt puternic a dărâmat foişoarele celor două turle dela faţada principală, fiind refăcute imediat, dar nerespectând aspectul lor iniţial.

În anul 1954, după deteriorările cutremurului din 1940 au urmat reparaţii capitale. Cu această ocazie s-au adăugat în interior două balcoane laterale şi un al treilea balcon, sub cel existent pentru cor  şi a fost spălată  pictura. După anul 1966 s-au efectuat lucrări de consolidare a turlelor şi bolţilor şi subzidire înlocuind fundaţiile iniţiale din stâlpi de stejar, cu un radier general din beton armat. Lucrările de restaurare au fost făcute sub îndrumarea acad. prof. ing. Aurel Beleş, ing. Dumitru Gh. Popescu, ing. Ioan Eugen Beleş.

Stricăciuni mari s-au produs la cutremurele din 1977 şi 1986, când lucrările metroului au afectat altarul bisericii, după care au fost executate alte importante consolidări.

Lăcaşul de dimensiuni impresionante (41,40 x 20 m), păstrează înfăţişarea originală în stil neogotic. Planul este de formă dreptunghiulară, compus dintr-o singură navă precedată de un mic vestibul şi terminată spre răsărit cu absida poligonală a Altarului. Intrarea se face printr-un portic situat între turnurile laterale, având o arcadă centrală şi două travei laterale mai înguste, sprijinite pe coloane perechi.

În interior, nava este acoperită cu un sistem de bolţi semicilindrice, arce şi pandantivi, peste care, în centrul naosului se ridică turla principală. Ferestrele mari sunt decorate cu vitralii confecţionate la Viena.

La reconstrucţia bisericii au fost păstrate mormintele atribuite ctitorilor şi ale familiei acestora. 

Biserica are un acoperiş terminat cu frontoane pe faţade. Ornamentaţia exterioară este realizată cu elemente neogotice, fiind tratată şi cu elemente ceramice de culoare roşie, la frizele cornişei, la ancadramentele ferestrelor, la rozetele depe faţadele laterale. Deasupra intrării se află o mare rozasă sculptată in piatră.

Arh. L.S.

Extras din: Lucia Stoica şi Arh. Neculai Ionescu Ghinea Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti, Vol.1, 2005, Ed. Universalia.


» Biserica "Sf. Spiridon Nou" - Calea Şerban Vodă 29 sector 4, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
L.S. / 13-Aug-2009

Biserica   „SF. SILVESTRU” – Adormirea Maicii Domnului

Hramuri: Sf. Silvestru Episcopul Romei, Adormirea Maicii Domnului

O biserică mai veche, a fost zidită înainte de 1743, pe cheltuiala lui Jupân Pârvu boiangiul şi a jupânesei Stanca. Dărâmată de cutremurul din 1838 a fost reclădită de Ilie, Dimitrie cu fraţii săi Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu şi alţii, fiind gata la 1839, în zilele domnului Alexandru Ghica.

Se păstrează şi turnul clopotniţă datat 1879 construcţie aparte, pe sub care se trece spre Strada Oltarului.

Actuala biserică a fost reconstruită şi mărită, între 1904-1907, prin grija epitropilor şi a preotului Chiriac Bidoianu, arhitect fiind Dimitrie Maimarolu. Pictura a fost realizată de  Costin Petrescu,  iar mobilierul de către  C. Babic. Alte restaurări s-au efectuat în anul 2003.

Este o construcţie impunătoare de dimensiuni relativ mari (30 x 13,5 m), cu o turlă mare peste naos. Cele două turnuri de peste pronaos, se remarcă prin tamburul răsucit, după modelul Mănăstirii Curtea de Argeş.  Acoperişurile acestora, au o cornişă ce urmăreşte arcele din jurul ferestrelor înguste de pe cele opt faţete. Naosul are lateral abside semicirculare, care sunt numai sugerate la exterior, printr-un mic decroş.

La intrare, este prevăzut un pridvor-baldachin larg deschis, cu o arcadă sprijinită pe coloane. Lateral naosului, câte un şir de coloane pictate, cu capiteluri aurite, adosate unor ante de zidărie, susţin bolta cilindrică centrală. Ferestrele pe faţada vestică poartă frumoase vitralii cu icoane de sfinţi.

Două sobe din cahle smălţuite sunt decorate cu subiect religios. Fragmente din moaştele Sfântului Silvestru au fost aduse din Italia şi dăruite bisericii, în noiembrie 2002.

În preajma bisericii se află mormintele preotului Gh.Georgescu-Silvestru (1877-1952) precum şi al părintelui Galeriu (1918-2003) personalitate deosebită a culturii noastre creştine şi laice contemporane, care a trăit, a gândit şi a scris, în casa mică parohială alăturată bisericii.

L.S.

Extras din Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti Vol.1, 2005, Ed. Universalia


» Biserica "Sfântul Silvestru, Episcopul Romei" - Str. Silvestru 36 sector 2, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 12-Aug-2009

Monumentul funerar al scriitorului Panait Istrati (1884-1935) a fost realizat de sculptorita Milita Petrascu in anul 1935.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)


» Monumentul funerar Panait Istrati - Calea Şerban Vodă 249 sector 4 Cimitirul Bellu, fig. 37, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 12-Aug-2009

Monumentul funerar al lui Alexandru Izvoranu este o mare capodopera a sculptorului Carol Storck, care a reprezentat-o pe Elena Izvoranu, nascuta Horbatsky (1848-1918), plangandu-si fiul.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)

 


» Monumentul funerar Alex. Izvoranu - Calea Şerban Vodă 249 sector 4 Cimitirul Bellu, fig. 24, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 12-Aug-2009

Monumentul funerar al doctorului Traugott Witting (1837-1906), mare filantrop care a intemeiat spitalul ce-i poarta numele, a fost realizat de sculptorul Carol Storck in 1906.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)


» Monumentul funerar Traugot Witting - Şos. Giurgiului 4 sector 4 Cimitirul Evanghelic, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 12-Aug-2009

Bustul-monument funerar, al actorului Petre Liciu (1871-1912) a fost realizat de sculptorul Oscar Spathe in 1912.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)


» Monumentul funerar Petre Liciu - Calea Şerban Vodă 249 sector 4 Cimitirul Bellu, fig. 71/38, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 12-Aug-2009

Monumentul funerar al Mariei Carlova, comtesse de Reillane, este opera in bronz a sculptorului Johannes Hottart, realizata in anul 1908.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)


» Monumentul funerar Maria Cârlova - Calea Şerban Vodă 249 sector 4 Cimitirul Bellu, fig. 2/5, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 12-Aug-2009

Monumentul funerar al lui Liviu Rebreanu (1885-1944) a fost realizat de sculptorita Milita Petrascu in 1944.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)

 


» Monumentul funerar Liviu Rebreanu - Calea Şerban Vodă 249 sector 4 Cimitirul Bellu, fig. 8, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 12-Aug-2009

Monumentul funerar al sculptorului Karl Storck (1826-1887) a fost lucrat de fiul sau Carol Storck in 1889.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)


» Monumentul funerar Karl Storck - Şos. Giurgiului 4 sector 4 Cimitirul Evanghelic, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
   74 75 76 77 7879 80 81 82 83 84