Rezultate: 1989       Pagini: 199

   61 62 63 64 6566 67 68 69 70 71   
sageata / 06-Oct-2009
Stil arhitectural neoromanesc.

» Vilă - Str. Washington 30 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
sageata / 06-Oct-2009
An constructie: 1931 Arh. Prager

» Vilă - Str. Paris 47 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 06-Oct-2009

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", a fost ridicata la mijlocul secolului al XVIII-lea, asa cum arata inscriptia de pe ancadramentul intrarii, "valeat 1756", dispusa in trei chenare cioplite.
Este construita din barne groase de stejar, de forma dreptunghiulara, cu absida decrosata, poligonala, cu trei laturi.
Intalnirea peretilor la absida retine in mod deosebit atentia prin frumusetea imbinarilor. Luminatorul de pe latura de est este format din doua dreptunghiuri de marimi diferite, deschise intr-o singura barna.
Acoperisul de sita, are o clopotnita scunda, cu foisor deschis pe doua arcade si flesa poligonala.  
Pictura peretilor, ultima din 1894, a disparut, exceptand chipurile fecioarelor de pe peretele vestic al pronaosului.
Tetrapodul bisericii este pictat pe toate cele patru fete, pe usa avand imaginea Maicii Domnului cu pruncul, insotita de ingeri. In partea superioara este sculptata urmatoarea insemnare : "Aceasta masa a sfintei biserici neunite din Jac falva, o au facut Borzan Matei din Moigrad ficurator pentru 8 zloti, bani de hartie. Dat fiind ca acest lucru se pretuieste mai sus (in sensul de mai mult n.n.) se pofteste ca oricari preot va sluji in biserica sfanta liturghie sa pomeneasca pe Borzan Matei, pe sotia sa Vasilica, pe fica sa Dote, pe tata lor Onu Dinca, maica lor Cosinte si la zile mari sa li se dea iertaciune. Anul 1836, 12 dechemvrie".
Usile imparatesti, cu sculptura florala si patru cercuri pictate, sunt opera aceluiasi artist.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)



» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 157, sat JAC; comuna CREACA, Salaj
emilia / 06-Oct-2009

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" are anul 1832 inscris in arcada prispei din dreptul intrarii, probabil data inaltarii edificiului, care prin proportiile sale monumentale, plastica fatadelor si tehnica de lucru, corespunde intocmai acelor timpuri. Forma este dreptunghiulara cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Capetele barnelor depasesc la imbinari nivelul peretilor, iar capriorii coboara pana la talpa bisericii, bogat decorati si batuti in cuie de lemn. Prispa cu arcade si stalpi ciopliti este situata pe partea de vest. Deasupra ei se inalta turnul-cloponita ce ia nastere din acoperisul de sita.
In interior pictura este stearsa pe boltile semicilindrice ale altarului si naosului. Doar pe arcul creat de diferenta de inaltime a celor doua bolti se mai pot vedea chipurile Apostolilor.
De la locasul anterior au fost preluate patru icoane din secolul al XVIII-lea :" Deisis", "Sf. Nicolae", "Maria cu pruncul"si "Arhanghelul Gavril", cu chenare din "franghie intrerupta si picturi de buna calitate, vesmintele personajelor avand marginile brodate cu romburi in relief.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)



» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 50, sat INĂU; comuna SOMEŞ-ODORHEI, Salaj
L.S. / 05-Oct-2009

BISERICA SFÂNTUL ILIE „ GORGANI” 

Hram:  Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul

Pe o movilă („gorgan”- „mormânt străvechi”) din situată în apropiere de locul actual al Grădinii Cişmigiu, s-a aflat încă din veacul al XVII-lea, o biserică cu hramul Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, menţionată în hrisovul lui Matei Basarab la 1639. Istoricul Ionnescu-Gion afirmă că biserica ar fi fost din lemn. Înainte de 1761 lăcaşul era din zid menţionat de Banul Mihai Cantacuzino. S-a năruit după cutremurul din 1802 şi a fost dărâmat în 1813.

Actuala biserica este refăcută cu ziduri masive, de fostul paharnic Manolache Hrisoscoleo, împreună cu alţii şi breasla cojocarilor, fiind gata la 1814, în zilele lui Ioan Gheorghe Caragea Vv., şi s-a „poleit” in zilele lui Nicolae Şuţul Vv, conform pisaniei din 1819, de deasupra portalului sculptat în piatră, în stil postbrâncovenesc.

După alte reparaţii, în 1935 s-a refăcut din zidărie turla mai mare de peste pridvor. În 1936 este construită scara monumentală din marmură, care urcă din stradă până la biserica de pe gorgan, lucrări la care au participat şi membrii Mişcării Legionare care participau aici la slujbele religioase, încă din 1927.

Ultima consolidare a  fost făcută după cutremurul din 1977, sub supravegherea arh. Constantin Joja.

Pictura iniţială a fost refăcută în tempera la 1913, de către Constantin Popescu şi pictorul Corbu. În 1936, pictorul Alexandru Basarab a aşternut o nouă frescă în stil neobizantin, păstrând din pictura veche un medalion cu Sf. Eustaţiu. Din 1982-1995, pictura interioară a fost refăcută în frescă succesiv de pictorii Pavel Chichişan, Elisabeta Ursu şi Irimia Predescu. În 2006, pridvorul a fost pictat în frescă de Dragoş Cristian Dridu şi Iulian Lembrău din Craiova.

Biserica are un plan aparte, mai rar folosit, de bazilică trinavată (20,02 x 15,90 m), desfăşurată pe 6 travei, cu o absidă centrală. Două şiruri de câte 5 stâlpi din lemn masiv, acoperiţi cu stuc, susţin o boltă semicilindrică peste nava centrală, iar navele laterale sunt tăvănite. O turlă firavă, se ridică direct din bolta naosului. Faţada de vest cuprinde un pridvor deschis, cu cinci arcade frontale în plin cintru, sprijinite pe coloane cilindrice şi pile din zidărie masivă. Un turn-clopotniţă, pe plan octogonal, se ridică în centrul pridvorului.

În interior, stranele sunt distribuite perimetral cât şi de o parte şi de alta a stâlpilor centrali. Iconostasul, pictat la Muntele Athos, desfăşurat pe toată lăţimea bisericii, poartă 10 icoane mari, inscripţionate în greceşte, între 1838-1897. Biserica posedă parte din moaştele Sf. Antonie cel Mare şi o icoană din Sec. XVII, a Sf. Prooroc Ilie.

Arh. L.Stoica

Extras din: Lucia Stoica şi Neculai Ionescu-Ghinea- Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureştii, vol. 1, 2005, Ed. Universalia.



» Biserica "Sf. Ilie" - Gorgani - Str. Silfidelor 3-7 sector 5, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 03-Oct-2009

Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" are sapat anul 1441 pe o barna a peretelui de vest, data ridicarii locasului anterior, care a servit vechea vatra a satului Ileanda, aflat pe locul denumit "La buruiene".
Biserica actuala dateaza din secolul al XVII-lea. Forma este dreptunghiulara, cu absida nedecrosata, poligonala, cu trei laturi. Dimensiunile sunt de 9,30 / 4,10 m.
Ancadramentul usii intrarii de pe latura de sud are un chenar din "franghie" si altul din patrate strabatute de trei linii, precum si rozete langa prag.
Cheia de bolta de pe grinda-mester a naosului este decorata cu un cerc in torsada. Bolta semicilindrica a altarului isi pastreaza structura originara cu suprafete plane catre pereti si un timpan la est.
Biserica are insemnate carti de cult tiparite la Iasi in 1643, 1758, sau la Blaj in 1753, 1771, 1775.
In 1798 cu prilejul unor reparatii, peretii au fost pictati si evenimentul inscris pe iconostas.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)



» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Iancu Avram 114A, sat ILEANDA; comuna ILEANDA, Salaj
emilia / 02-Oct-2009

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", costruita in jurul anului 1800, a fost mult modificata prin adaogirile si imbunatatirile ce i s-au adus.
Iscriindu-se in forma de plan dreptunghiulara, cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi, biserica atinge dimensiunile de 11 / 5 m, cu toate ca i s-a adaugat o travee la naos, in secolul al XIX-lea. Slabiti de trecerea vremii, peretii de lemn au primit tot atunci un sprijin prin contraforturile de zidarie.
Arcul transversal al boltii originare a naosului este ornat cu "franghie" si profiluri.
Altarul are o bolta semicilindrica ce se racordeaza cu peretii prin intermediul a trei fasii inclinate.
Cel mai important element pentru datarea bisericii il constitue ancadramentul intrarii de pe latura de sud, adus partial la lumina de sub stratul gros de tencuiala. Are valoarea de unicat prin reprezentarea lui Iisus in partea superioara. Imaginea este incadrata de un arc in "franghie" si un chenar de linii frante insotit de doua pasari, simbol al sufletelor mantuite.
Biserica si-a pastrat acoperisul de sita cu turnul cu foisor pe arcade cioplite si flesa octogonala.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)



» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" - 19 A, sat aparţinător HUSIA; oraş JIBOU, Salaj
emilia / 02-Oct-2009

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", cu silueta ei svelta atrage privirile trecatorilor pe soseaua ce duce la Zalau. Inscriptia sapata pe peretele de sud, distrusa partial prin taierea ulterioara a ferestrelor, mentioneaza ca: "Aceasta sfanta biserica s-au inceput a se zidi la anul domnului 1747, ingatat 1749, la sfintenie ... in zilele inaltatei craiesii Maria Terezii ... "
Planul constructiei este dreptunghiular, cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Sistemul de boltire este alcatuit dintr-un tavan drept peste pronaos, bolta semicilindrica peste naos, iar bolta altarului, mult mai ingusta, inscrie la vest un arc ce se racordeaza prin trei fasii curbe cu peretii de est, sud-est si nord-est.
Talpa bisericii este decorata pe cea de a doua barna cu o "franghie" puternic profilata, incadrata de doua chenare alcatuite din linii frante.
Prispa are o dantelarie de sculptura din care se detaseaza lantul de ciupercute si rozetele inconjurate de "franghie". Decorul bogat se intinde pe stalpii de sectiune dreptunghiulara si pe umerasii arcadelor.
Acadramentele intrarilor sunt impodobite cu chenare de "franghie", romburi duble si corzi de vita de vie cu struguri, bazele fiind marcate cu rozete.
Pictura executata de zugravul Ioan Prodan, cel care a infrumusetat si bisericile de lemn de la Barsa sau Bulgari, a fost acoperita din nefericire, in zilele noastre, cu un tapet.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

 



» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 70, sat aparţinător HOROATU CEHULUI; oraş CEHU SILVANIEI, Salaj
emilia / 02-Oct-2009

Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fost ridicata in 1817 in locul vechiului locas de cult al satului Fodora.
De plan dreptunghiular, cu absida decrosata poligonala, cu cinci laturi, constructia prezinta, in elevatia interioara un tavan drept peste pronaos si cate o bolta semicilindrica in celelalte incaperi, cea din altar, retrasa de la pereti, sfarsindu-se la est intr-un timpan.
Turnul-clopotnita este inalt, cu foisor in console si flesa flancata de patru turnulete.
Prispa ce se desfasoara pe laturile de sud si de vest, are consolele executate din cioplituri mari de barda.
Din pictura exterioara s-au pastrat doar urme vagi de culoare pe cornisa.
In interior pictura de buna calitate artistica, cu influente ale artei apusene, are texte explicative in limbile romana, maghiara si germana.
Pe balustrada corului, decorata cu momente din ciclul hristologic, este consemnata in aceleasi trei limbi, istoria locasului : "Aceasta biserica s-au zidit in anul 1817 fiind paroh locului popa David, ficurator Blajan Luput, cantor Tecariu Cozma, clopotariu Capalne Constantin. S-au zugravit cu cheltuiala a tot satul impreuna, in anul 1822, prin umiliti zugravi anume Lazar Tocaci si Biro Lajos de la Orghiz".
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

 



» Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - 173, sat FODORA; comuna GÎLGĂU, Salaj
emilia / 02-Oct-2009

Biserica de lemn "Pogorarea Duhului Sfant" a fost construita in anul 1727, pe valea Fildului, asa cum arata inscriptia de la intrare :"Sa se stie si ceasta cine au fost mesterii acestei sfinte biserici Freant Nicoara din Agrij si unul din Chendre, a Petri Brudului, fecioru Gligorie, anu Domnului 1727".
Planul este dreptunghiular cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Acoperisul de sita cu pante mari are un turn-clopotnita cu foisor in console si o flesa inalta, flancata de patru turnulete.
Sistemul de boltire este cel obisnuit in zona, cu tavan drept peste pronaos, bolta semicilindrica, sprijinita pe trei arce transversale in naos, iar in altar, o bolta de aceeasi forma, ce se racordeaza cu peretii prin trei fasii curbe, marcate cu nervuri.
Braul median ce incinge peretii exteriori ai locasului, pe sub consolele daltuite in "cap de cal", este impletit dintr-un chenar in "franghie" si alte doua din linii frante.
O bogata decoratie a fost sculptata in prispa de pe latura de sud, privirile fiind atrase de motivul de pe cosoroaba, asemanator unui sarpe, cu coada si capul in forma de floare.
Ancadramentul intrarii in pronaos este strabatut de patru chenare in "franghie" si de altul geometric, iar ancadramentul usii dintre pronaos si naos este sculptat cu o gama de motive deosebit de ampla, la baza aflandu-se o rozeta marginita de ochiuri adancite si de un cerc in torsada. Deasupra usii naosului se consemneaza ca "s-au zugravit aceasta sfanta biserica in vremea lui Francis Iosif I", anul 1856 aflandu-se pe usile altarului. Pictura intr-o cromatica de rosu-purpuriu este inviorata de multimea florilor. Pe peretii pronaosului, figurile mucenitelor sunt incadrate in nise decorate cu flori si frunze de stejar. Jertfa lui Avram din centrul boltii naosului este urmata de medalioane cu chipuri de sfinti, inconjurate de flori si struguri, arcele transversale fiind transformate in ghirlande. Viata lui Hristos, ilustrata in scene dreptunghiulare pe peretii naosului, are texte explicative in limba romana si latina. Iconostasul este de o mare valoare artistica cu icoanele incadrate de colonete sculptate si usile imparatesti ornamentate cu floarea de lalea.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

 



» Biserica de lemn "Pogorârea Duhului Sfânt" - 154 A, sat FILDU DE SUS; comuna FILDU DE JOS, Salaj
   61 62 63 64 6566 67 68 69 70 71