emilia / 15-Nov-2009Biserica de lemn din Frasin Vale a fost ridicata in 1745 si refacuta in 1800 de jupan Ristia, din barne de stejar, pe temelie de bolovani, sub coasta drumului din dreapta vaii Cobiei.
Pisania sapata in lemn pe barna de la intrarea in pronaos pastreaza scris anii 1745 septembrie 1, 1746 august 31:"L(ea)t 1800, cand s-au prefacutu acia/sta sfanta biserica la a(v)gustu in dzile 12. Si s-au tarnosit nioe(m)brie in 5; iar cel vechiu/ (in)velit din inceput al biserici(i) au fost la 7254 si s-au tarnositu in hramu(l) prepo do(a)mni Paraschivei". O a doua pisanie, situata pe latura de sud, pe a treia grinda, spune : "Aciasta biserica s-a invelit la 1891 martie 9 in zilili preotului Dumitru si cu ajutoru a mai multor locuitori". Planul este in forma de cruce, cu naosul largit, absida altarului poligonala, acoperis de sita in pante repezi si o clopotnita masiva, cilindrica, peste pridvor.
Montantii ferestrelor sunt incrustati cu linii geometrice, iar prestolul este cioplit cu barda din scanduri de stejar. Un brau cu motivul franghiei impletite inconjoara biserica in exterior si tampla in interior. Pardoseala este din lespezi de gresie.( "Despre lemn in Dambovita" de arh. Doina Petrescu, Targoviste - 2005)
» Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" - sat FRASIN VALE; comuna COBIA, Dambovita
emilia / 13-Nov-2009Catre partea de apus a dealurilor Cobiei, a fost ridicata la inceputul secolului al XIX-lea, din barne de stejar, pe temelie din lespezi de piatra, biserica "Sf. Parascheva", astazi capela de cimitir.
Planul este in forma de cruce, cu naosul largit, absida altarului poligonala, acoperis de sita in pante repezi, turn-clopotnita peste pridvor si streasina infundata ce se rotunjeste in fata.
Dimensiunile sunt relativ mici : pronaosul 3,50 / 3,58 m; naosul 4,55 / 4,53 m; altarul 1,60 / 1,89 m; inaltimea peretilor 1,97 m.
Biserica a fost reparata si repictata in 1858 si in 1891, cand au fost refacute boltile semicilindrice ale navei si bolta de peste altar. Clopotnita cu un diametru neobisnuit de mare a fost inlocuita de o alta de dimensiuni ceva mai mici. Invelitoarea de sita a fost refacuta prin grija dr. Nicolae Litescu ce isi are mormantul in apropierea lacasului.
Pe latura de sud se afla "scaunul de judecata", o banca rezemata pe capetele talpilor transversale. Pridvorul, bogat tratat, prin crearea celei de a doua intrari pe latura de nord, este marcat de scara ce duce la clopotnita, dispusa spre nord, iar peretele de est este tencuit si pictat. Pronaosul este mai ingust decat naosul si are o bolta semicilindrica nepictata, mai putin inalta decat cea a naosului. Altarul de forma hexagonala, are bolta sub forma de calota si este in intregime pictat .( "Despre lemn in Dambovita" de arh. Doina Petrescu, Targoviste - 2005)
» Biserica de lemn Frasin Deal - Copăcei - În cimitir, sat FRASIN DEAL; comuna COBIA, Dambovita
emilia / 12-Nov-2009Biserica "Adormirea Maicii Domnului" este un mic edificiu situat pe valea Almasului. Pe ancadramentul portii este sapat : "Is. Hs. let ani 1643". Forma sa de plan dreptunghiulara, cu absida decrosata, poligonala, cu trei laturi, este unica in zona. Pe temelia de lemn, asezata direct pe pamant, au fost suprapuse cate cinci barne, pentru fiecare dintre cei sase pereti ce se intalnesc in "coada de randunica" si sunt intariti prin console in trepte. Braul sculptat in "franghie" este situat pe o barna deasupra talpii. Acelasi motiv strabate prin trei chenare ancadramentul intrarii de pe latura de sud si numai cu doua chenare pe cel practicat in peretele despartitor dintre pronaos si naos, perete alcatuit din barne masive, in care au fost taiate deschideri dreptunghiulare abia in 1892. Pe laturile de sud si de vest, cornisa de sub streasina este sculptata cu denticuli in forme triunghiulare si poligonale, Pe grinda boltii semicilindrice a naosului sunt sapate romburi adancite si un feston semicircular. Arcul sculptat al boltii se sprijina pe console de forma celor din exterior. Decorul pictat a fost sters de ploile strecurate prin acoperisul locasului, adesea nereparat, mai ales dupa ce s-a construit in vale o biserica de zidarie. S-a pastrat doar pictura de pe peretele de nord al naosului si in altar. Anul realizarii,1839, a fost scris de zugrav pe una din usile diaconesti.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Godea si Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - 54, sat ZIMBOR; comuna ZIMBOR, Salaj
emilia / 12-Nov-2009Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata in anul 1707. Peretii marunti, cu nava dreptunghiulara si altar decrosat, poligonal, cu cinci laturi, sunt adapostiti de pantele generoase ale acoperisului de sita, cu muchii clar conturate si o clopotnita scunda cu coif poligonal. Consolele coboara in trepte pana la braul median realizat dintr-o torsada marginita de dintisori adanc sapati. Prispa de pe latura de sud este formata din elementele traditionale : cosoroaba, arcade si stalpi, incrustati cu rozete, romburi si franghii cu dintisori. Ancadramentele intrarilor sunt sculptate in "franghie", in partea superoiara ajungand in elementul decorativ ce inscrie o cruce. Insemnarea despre pictura din pronaos s-a sters, pastrandu-se doar anul, 1824, dar pictura a rezistat timpului, vioiciunea acesteia exprimandu-se in culoare, pe chipuri si in bogatia de flori. Celor zece fecioare de pe peretii pronaosului, zugravul le impleteste in cozi parul negru, impodobindu-le cu funde rosii. Pe peretii naosului sunt redate placute figuri de mucenici, iar bolta este rezervata florilor. In chenarele decorative ale boltii altarului, sunt reprezentate: Pantocratorul, Proroci, Evanghelisti, iar pe intradosul suprafetei de est, pe care se sprijina timpanul, este infatisata Jertfa lui Avram. Pe peretii altarului, cu exceptia celui de nord, pe care se afla reprezentarea lui Iisus in potir si Punerea in mormant, se insiruie teoria Sfintilor Parinti ai Bisericii de Rasarit cu vesminte bogat decorate.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Godea si Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 174, sat SÎRBI; comuna SÎG, Salaj
emilia / 12-Nov-2009Biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel" a fost inaltata spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, inlocuind o biserica mai veche. Este asazata pe un deal inalt deasupra satului ce se risipeste pe valea Braglezului. De proportii impunatoare (13,45 / 5,95 m), locasul infatiseaza un plan dreptunghiular, avand absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Din elementele de traditie, mesterii au preluat talpa de odihna si adapost, in locul prispei, ca si decorul ancadramentului intrarii de pe latura de sud, constituit din doua chenare din linii frante si unul din romburi. In interior, acoperirea naosului prezinta unele particularitati, prin suprainaltarea boltii semicilindrice, prin trei barne inclinate ce pornesc de la grinda pe console. In altar, bolta semicilindrica se racordeaza cu conturul peretilor prin intermediul a patru fasii curbe. Suprainaltarea boltii naosului a impus realizarea frumosului acoperis, cu pante mari, comun intregii constructii, deasupra pronaosului fiind amplasata clopotnita scunda, cu foisor si coif. Pictura apartine zugravului Iosif Perso si a fost executata in anul 1845.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Goldea si Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - 138, sat SOLOMON; comuna GÎRBOU, Salaj
emilia / 11-Nov-2009Palatul a fost construit de Adam Teleki II (1740-1792), fiul generalului conte Adam Teleki I (1703-1763), ce detinea trei case alaturate pe str. Kogalniceanu. In arhiva familiei se afla doua planuri cu reale deosebiri intre ele, semnate de arhitectul Joseph Leder, al doilea din anul 1790, cand incepe constructia, finalizata in 1795. Palatul este compus din subsol, parter si etaj, cu fatada principala lunga de 35 m, orientata spre sud, latura estica spre str. Tomis, iar latura vestica alaturata cladirii invecinate. Portalul median semicircular este flancat de doua intrari pentru pietoni, terminate in segment de arc si incadrate de pilastri. Ferestrele parterului se termina tot in segment de arc. Etajul are 14 ferestre dreptunghiulare cu margini superioare evazate, alternand cu pilastri cu capiteluri compozite, deasupra carora aflandu-se un antablament suplu, incununat cu o atica decorata cu panglici impletite formand elipse si cerculete. Pe aceasta atica se afla trei urne, dispuse simetric. Antablamente perpendiculare pe planul peretelui sustin un balcon cu grilaj de fier forjat, sprijinit pe un boltar median, decorat cu ghirlande. Fatada laterala are 17 ferestre la fiecare nivel, in segment de arc la parter si dreptunghiulare la etaj. Acoperisul dublu prezinta deasupra fatadei principale doua mici lucarne din tabla. Coridoarele intrarii, cu calote sprijinite pe pilastri si stalpi de forma prismatica, fac legatura in partea dreapta cu scara de onoare ce urca la foisorul de o adevarata valoare artistica al etajului. Pe balustrada cu panglici impletite, sunt dispuse cinci elegante coloane cu capiteluri ionice. De aici, prin doua incaperi intermediare, se ajunge la salonul de onoare ce comunica cu balconul. Intregul etaj este tavanit, in timp ce parterul poarta bolti cilindrice turtite, cu penetratii. Aripa vestica are un foisor cu arcade la ambele niveluri, iar foisorul din aripa estica a fost inlocuit cu incaperi inchise.
(dupa Mircea Toca - "Clujul baroc", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983)
» Palatul Teleki - Str. Kogălniceanu Mihail 7, municipiul CLUJ-NAPOCA, Cluj
emilia / 11-Nov-2009Cele cinci case ale profesorilor reformati au fost ridicate in mai multe etape (1790-1802, 1809-1813, 1822-1827), primele trei dupa planurile lui Joseph Leder de echipa zidarilor Ioan Sommer si Francisc Gold si dulgherul Samuel Dioszegi, iar ultimele doua case de arhitectul Georg Winkler si dulgherul Isac Mate. Cea de a cincea casa de la nr. 11 a fost inlaturata pentru a face loc cladirii invecinate a Liceului "Emil Racovita". Ansamblul cu planul in forma de L are un stil unitar, auster, asemanator colegiului reformat de peste drum. Sirul celor patru fatade principale este orientat spre sud, pe strada Kogalniceanu la numerele 13-15 si 17-19. Cele doua niveluri sunt despartite de un ciubuc orizontal, fiecare edificiu de 13,55 m latime, marcat in flancuri de pilastri aplatizati, avand cate un portal semicircular cu capiteluri lineare si pietre-tampon la baza, ferestre cu ancadramente dreptunghiulare si acoperis propriu, inalt, cu cate o lucarna simpla. In plan, la parter si etaj, sunt cate trei incaperi de 30,45 m / 5,50 m cu bolti cilindrice sau tavanite si coridoare de 5,55 m / 20,55 m.
(dupa Mircea Toca - "Clujul baroc", Editura Dacia- Cluj Napoca, 1983)
» Casă - Str. Kogălniceanu Mihail 13, municipiul CLUJ-NAPOCA, Cluj
DavidC / 08-Nov-2009Sculptor Oscar Spathe
» Crucea lui Mihai Viteazul - La cca. 1km E faţă de DN 5, sat CRUCEA DE PIATRĂ; comuna CĂLUGĂRENI, Giurgiu
DavidC / 08-Nov-2009Sculptor Constantin Baraschi
» Basoreliefuri din bronz pe podul de pe Neajlov - Pe podul de peste Neajlov, azi la Muzeul judeţean "Teoharie Antonescu", sat CĂLUGĂRENI; comuna CĂLUGĂRENI, Giurgiu
DavidC / 08-Nov-2009Sculptor Oscar Han
» Bustul lui Nicolae Iorga - Bd. Bucureşti colţ cu str. Barcian Droc Nicolae, prof., municipiul GIURGIU, Giurgiu