Rezultate: 1989       Pagini: 199

   21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31   
emilia / 08-Feb-2010

La marginea orasului Slatina, episcopul de Buzau Serafim a ridicat in 1671 un mic schit inchinat "Adormirii Maicii Domnului". Constructia din caramida a inceput din 1664 si in 1665 asezamantul inca neterminat functiona deja. La 4 august 1683, ctitorul pune schitul "sub paza Sfintei Mitropolii". Avariat de incendiul din 1802 si cutremurul din 1838, in 1844 este reparat din temelie de eromonahul Iosif egumenul. Pe piatra asezata la temelia bisericii in stanga intrarii se afla urmatoarea inscriptie: "In zilele crestinului Ion Antonie Voievod s-a ostenit episcopul Serafim de o au zidit din temelie pana s-au savarsit, cu toata cheltuiala Mitropolitului a toata Tara Romaneasca Varlaam ca sa fie de pomenit in veci. Amin 7180 (1672) si dupa trecerea episcopului Serafim ramas-a nastravnic ieromonah Veniamin".

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004


» Schitul Strehareţ - Str. Strehareţ 154, municipiul SLATINA, Olt
emilia / 08-Feb-2010

Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construita in 1664-1668 si refacuta in 1844, este de mici dimensiuni, cu plan dreptunghiular cu turla pe naos si fatadele in intregime tencuite, purtand o sumara decoratie geometrica realizata tot din tencuiala. La intrare pe peretele din dreapta, sunt  zugraviti ctitorul, episcopul Serafim al Buzaului si in stanga Varlaam, Mitropolitul Tarii Romanesti. Tot in dreapta intrarii sunt zugraviti egumenul Iosif Strihateanu, si Prea sfintia Sa Kir Neofit Mitropolitul Tarii Romanesti, cu urmatoarea inscriptie: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Duhului Sfant, prenoitu-s-au aceasta sfanta biserica Adormirea Prea Sfintei de Dumnezeu Nascatoare si Pururi Fecioara Maria, din temelie si cu toate imprejmuirile, dupa cum se vad, cu toata osardia sfintiei sale parintelui Iosif  eclesiarhul egumenul Sf. Schit Streharet si Greci, cu cheltuiala Sfintei Mitropolii, prin slobozenia si porunca prea sfintiei sale parintelui mitropolit Neofit, in zilele prea inaltatului domn a toata Tara Romaneasca George D. Bibescu Voda, leat 1844, august 10." 

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)


» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Strehareţ 154, municipiul SLATINA, Olt
emilia / 08-Feb-2010

Pe laturile de est si de sud ale incintei schitului Streharet se mai pastreaza portiuni din fostele ziduri si urmele vechilor chilii din 1672.

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)


» Ruine zid de incintă - Str. Strehareţ 154, municipiul SLATINA, Olt
emilia / 07-Feb-2010

In incinta manastirii Apostolache, arhondaricul (casa egumeneasca) a fost ridicat intre anii 1645-1652 si reconstruit pe ruine in perioada 1992-2000. Pe laturile de vest si nord mai pastreaza la nivelul superior golurile fostelor ferestre, iar la cel inferior, pe latura de sud, ferestrele de aerisire ale pivnitei. Spre est, se deschide printr-un arc semicircular, cu raza de cca 1,25 m si inaltimea 2,5 m, intrarea in pivnita mare, de 26 m lungime, 9 m latime si 4,5 m inaltime. In interior, trei stalpi centrali din caramida, de sectiune octogonala pana la inaltimea de 1 m, apoi patrati, cu latura de 1 m, si doi pilastrii adosati peretilor de est si de vest sprijina patru arce mari, semicirculare, cu arhivolte din caramizi, deasupra carora se ridica zidul ce imparte marele spatiu in doua nave identice. Fiecare nava este impartita la randul ei in cate cinci travei. Pivnita mica, situata in partea de vest, este construita in acelasi mod, cu un singur stalp median si are 10 m lungime, 9 m latime si 4,5 m inaltime. Fosta nava nordica, actualmente inchisa cu un zid de bolovani de rau, este singurul spatiu folosit, iar foisorul ale carui urme au fost descoperite de arheologi, este astazi disparut.

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)


» Arhondaric - 283, sat APOSTOLACHE; comuna APOSTOLACHE, Prahova
L.S. / 06-Feb-2010

BISERICA “ALBĂ” -  SF. NICOLAE  -  sau  “Biserica Popii Dârvaş”, “Biserica Vişchii”

Hram: Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Haralambie, Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul

Lăcaşul este foarte cunoscut, fiind apreciat mai mult pentru trecutul său de istorie şi credinţă, aspectul ei arhitectural suportând continue modificări prin reconstrucţii şi restaurări.

A fost ctitorită, probabil  în jurul anului 1700, de către Vişa Jupâneasa din Băjeşti - împreună cu preotul Neagu Dârvaş. Numele de “Biserica Albă” s-a statornicit după 1800. La 1802 biserica mai avea chilii împrejur, care au fost dărâmate în 1866. Avariată de cutremure, a fost refăcută radical în 1827 de marele clucer Nicolae Trăsnea.

Între 1868-1873 biserica este transformată în baza planurilor arh. Johann Sperl: sunt construite cele două turle din lemn şi tablă, este adăugat un pridvor cu o travee, sunt refăcute faţadele, ferestrele mărite şi interiorul pictat de Gh. Tattarescu. După 1910 porticul este extins lateral cu câte o travee .

Pictura a fost curăţată şi refăcută în 1925, 1927, 1949, iar în 1961 a fost restaurată de pictorii Avachian Arutino şi Valentin Höeflich, apoi în 1988 din nou spălată de Paul Rădulescu. După cutremurul din 1977, lăcaşul a fost consolidat şi restaurat în timpul protoiereului preot Gh. Iliescu–Izvoarele.

Planul bisericii este de tip uninavat (22,60 x 9,60 m) cu absida altarului semicirculară, cu turlă–Pantocrator şi turn-clopotniţă peste pronaos, cu portic deschis pe latura vestică. Tâmpla sculptată în lemn de tei, de o deosebită valoare, este o capodoperă a şcolii de sculptură brâncoveneşti.

La exterior, biserica este îmbrăcată în haină neoclasică, inspirată după ordinul doric: cu pilaştri, friză cu triglife şi discuri, cornişă cu denticuli. Acoperişul este în două ape, terminat pe faţada vestică cu fronton cu un occulus.

Arh. L.S.

Extras din Lucia Stoica si Neculai Ionescu-Ghinea_”Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” – Vol.1, 2005, Ed. Universalia


» Biserica "Sf. Nicolae" - Albă - Calea Victoriei 110 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 05-Feb-2010

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are dimensiuni impunatoare si se inalta in mijlocul vastei incinte a manastirii ctitorita de boierul Apostolache si sotia sa Voichita intre anii 1645-1652. Afectat de cutremurul din 1838, aspectul originar al bisericii a fost puternic modificat de restaurarea din 1852. De plan triconc, cu abside pentagonale la exterior si in arc de cerc la interior, ea are spre vest un pridvor cu arcade semicirculare, sprijinite pe stalpi de caramida si trei turle - una pe naos si doua pe pronaos- destul de apropiate intre ele, cu acoperis de tabla in forma de bulb de ceapa foarte bombat la baza. Fatadele erau la origine impartite in doua registre de catre un brau lat, ce se ridica la nivelul pridvorului deasupra arcadelor laterale. In secolul al XIX-lea s-au creat suprafetele unitare ale fatadelor, marcate numai cu profiluri lineare din mortar. In interior, spatiul aproape patrat al pronaosului, este impartit spre est si vest de doua arce late pe care se sprijina un arc transversal. Arcele se termina in consola, dupa un sistem caracteristic epocii lui Matei Basarab. Golul usii catre pridvor a fost modificat. Acesta era acoperit cu o calota sprijinita lateral de arce late. Intre pronaos si naos este o tripla arcada de zidarie, cu arhivolte descarcate pe stalpi de caramida de sectiune patrata. Deasupra naosului se ridica o turla pe pandativi, sprijinita catre vest de un arc lat. Un iconostas de zid desparte naosul de altarul acoperit cu o semicalota alungita.

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)


» Biserica "Naşterea Maicii Domnului" - 283, sat APOSTOLACHE; comuna APOSTOLACHE, Prahova
DavidC / 05-Feb-2010

Noua infatisare a bisericii se datoreaza reconstructiei integrale din anul 1999.


» Biserica de lemn "Sf. Voievozi" - 53 , În partea de V a satului, în cimitir, sat ARMĂŞENI; comuna BUNEŞTI-AVEREŞTI, Vaslui
emilia / 04-Feb-2010

Manastirea a fost ridicata intre anii 1645-1652, de comisul Apostolache si de sotia sa Voichita in jurul unei biserici de la 1595, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lucrarile nu erau inca finalizate in 1652 cand este inchinata la Athos, apoi este arsa de tatari, probabil in 1658 sau in 1661 si ramane pustie. Faptul este amintit intr-un hrisov al lui Gheorghe Duca, care hotaraste sa o reinfiinteze si sa o puna sub ascultarea manastirii Slobozia, ctitoria lui Matei Basarab. Avariata de cutremurul din 1838, este refacuta conform pisaniei din 1850 "prin osardia, osteneala si cu toata cheltuiala sfintiei sale parintelui Gherman eromonah Ploesteanu". Dupa secularizare, biserica a revenit satului, iar manastirea s-a degradat. Restaurarea ansamblului a inceput in anul 1993, in cadrul unui proiect de colaborare romano-francez, elaborat sub conducerea arh. Benjamin Mouton - Franta si arh. Calin Hoinarescu - Romania.

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)

 


» Fosta mănăstire Apostolache - 283, sat APOSTOLACHE; comuna APOSTOLACHE, Prahova
emilia / 04-Feb-2010

Turnul-clopotnita de la manastirea Brebu, face parte din categoria amenajarilor spectaculoase de acest fel, datorate lui Matei Basarab. Construit intre 1640-1650, din caramida aparenta de buna calitate, el servea ca turn de poarta si in caz de nevoie ca punct de observatie si de aparare, fiind amplasat pe mijlocul laturii de sud a incintei, spre interiorul acesteia. Baza este de sectiune patrata, marcata spre nord si spre sud de arcadele mari semicirculare ale intrarii. Pasajul acesteia este acoperit cu o calota sferica pe pandativi. O scara adosata in exterior laturii  vestice, conduce la urmatorul nivel de sectiune octogonala, alcatuit din doua incaperi suprapuse, prevazute cu fantele inguste ale unor ferestre de tragere la prima si cu deschideri in forma de cheie intoarsa la cea de a doua. Comunicarea dintre acestea si camera clopotelor se face prin scari interioare din lemn. Camera clopotelor are cate o deschidere de sunet pe fiecare latura, marcata de doua retrageri succesive cu arc in plin centru. Decoratia exterioara a turnului este sobra, formata din arcuri semicirculare si panouri dreptunghiulare delimitate de toruri duble din caramida special profilata, o cornisa foarte lata la partea superioara a bazei patrate, precum si un brau plasat intre nivelurile II si III, alcatuit dintr-un tor flancat de cate un sir de dinti mari de fierastrau.

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)


» Turn clopotniţă - 803, sat BREBU MĂNĂSTIREI; comuna BREBU, Prahova
emilia / 04-Feb-2010

Manastirea Brebu, ridicata de Matei Basarab intre anii 1640-1650, se afla pe malul unui lac despre care se spune ca a fost o mina de sare, in mijlocul unui parc natural. Incinta este de plan poligonal, partial neregulata, data fiind pozitia casei domnesti adosata la exterior, in coltul de nord-vest, ceea ce ar presupune existenta unei a doua incinte, exterioare, avand o latura comuna cu prima, care ar fi cuprins si zona din jur pana la elesteu. Zidul este construit din piatra si caramida in casete, iar in partea superioara doar din caramida. La restaurarea din 1957-1962, la nivelul zidurulor pastrate se putea vedea vechea compartimentare si functionalitatea diverselor zone: chilii cu unele amenajari practice (nise) la partea inferioara, precum si urmele unui zid de straja cu ferestre de tragere la partea superioara.

(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)


» Zid de incintă - 803, sat BREBU MĂNĂSTIREI; comuna BREBU, Prahova
   21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31