emilia / 18-Feb-2010Un insemnat monument istoric si punct de atractie pentru turisti la Salonta este "Turnul Ciung", veche constructie medievala (secolul al XVI-lea), folosit candva ca post de observatie si de aparare. Aici s-a amenajat muzeul Arany Janos (1817-1882), inchinat memoriei unuia dintre cei mai renumiti poeti ai literaturii maghiare. Incaperile, de mici dimensiuni, sunt randuite etajat (trei niveluri), pe verticala unei scari interioare.
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Turnul Ciunt, Donjon, azi Muzeul memorial Arany Janos - Piaţa Libertăţii 4, oraş SALONTA, Bihor
emilia / 18-Feb-2010Muzeul memorial Ady Endre (1877-1919), ocupa trei sali din cladirea situata in parcul Traian din Oradea, construita in secolul al XIX-lea, fosta cafenea, locul de intalnire al intelectualitatii orasului. In fata cladirii a fost instalat in 1957 bustul poetului, cu ocazia implinirii a 80 de ani de la nasterea sa.
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Muzeul memorial "Ady Endre" - Parcul Traian, municipiul ORADEA, Bihor
emilia / 18-Feb-2010Casa memoriala a lui Tudor Arghezi (pseudonimul literar al lui Ion N. Theodorescu), a fost ridicata in Bucuresti, pe Dealul Piscului (la "Martisor"), locul de unde mesterul "Cuvintelor Potrivite" privea lunca Dambovitei. Aici a trait din 1930 pana la sfarsitul vietii, in 1967. Casuta originara a fost inlocuita in timp cu alta mai dichisita cu etaj si anexe gospodaresti, unde sotii Arghezi, Tudor si Paraschiva au facut prin iscusinta si harnicia lor un adevarat paradis. Pe locul unde s-a aflat prima casa si apoi prisaca, sunt astazi mormintele lor. In curte se afla fosta tipografie si o camaruta de dormit, unde au lucrat chiar poetul si fiul sau Barutu la imprimarea de carti si reviste. Aici au tiparit in 1928 celebra revista "Bilete de papagal".
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Casa Tudor Arghezi - Str. Mărţişor 26 sector 4, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 18-Feb-2010Casa memoriala Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu) a fost construita la jumatatea secolului al XIX-lea si cumparata de parintii poetei in 1898, cand aceasta avea patru ani, ea locuind aici pana la sfarsitul vietii, in 1967. Cladirea a fost de mai multe ori consolidata si renovata, devenind casa memoriala din vara anului 1972. Expozitia este organizata in doua camere, unde poeta isi scria opera si unde isi primea prietenii. Sunt expuse obiecte personale, manuscrise, exemplare din propriile scrieri, carti cu autograf, cateva icoane din secolul al XVII-lea, scoarte taranesti.
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Casa memorială Otilia Cazimir - Str. Cazimir Otilia 4, municipiul IAŞI, Iasi
emilia / 18-Feb-2010Casa memoriala a lui Mihai Eminescu este situata la mica distanta de Botosani, intr-o zona colinara, locul copilariei poetului. In spatele casei se afla "natala mea valcioara", din poarta, un drum ce duce la "lacul Eminescu", iar mai incolo, casele satenilor urca din ulite pe dealuri, spre codrul Baisiei. Din holul casei, unde se afla portretul lui Eminescu, intram in "salonul familiei", apoi in camera fetelor si ultima incapere este camera parintilor.
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Casa memorială "Mihai Eminescu" - 12 , 13, 14, 15, sat IPOTEŞTI; comuna MIHAI EMINESCU, Botosani
emilia / 18-Feb-2010Complexul muzeistic de la Ipotesti este alcatuit din casa memoriala a lui Mihai Eminescu, adusa la forma originara in 1979, bisericuta Eminovicilor, unde sunt inmormantati parintii si doi frati, alta bisericuta ridicata de Nicolae Iorga, un amfiteatru in aer liber, bustul poetului in viziunea sculptorului Gheorghe Anghel, fantana casei si o constructie noua, "Centrul de studii eminesciene" ridicata prin stradania filozofului Constantin Noica si a eminescologului Petru Cretia.
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Memorialul Ipoteşti -Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu" - 12 , 13, 14, 15, sat IPOTEŞTI; comuna MIHAI EMINESCU, Botosani
emilia / 18-Feb-2010Casa in care a trait pictorul Nicu Enea (1897-1960) a fost donata de Elvira Enea municipiului Bacau, impreuna cu tot patrimoniul ei artistic, alcatuit din 133 de picturi si 209 desene. Cladirea cu etaj este foarte bine conservata, expozitia memoriala desfasurandu-se in atelierul, dormitorul si sufrageria ce pastraza intocmai mobilierul si obiectele personale ale artistului, pictor postimpresionist cu tenta realista. Temele abordate in lucrarile expuse sunt: viata satului, naturi statice, portrete si nuduri. La expozitia internationala de la Paris din 1935 i-a fost premiata cu medalia de argint lucrarea "Elvira".
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Casa pictorului Nicu Enea - Str. Enea Nicu 31, municipiul BACĂU, Bacau
emilia / 15-Feb-2010Biserica manastirii Stramba, cu hramul "Sf. Treime" are deasupra usii de intrare in pronaos o pisanie din 1793, ce mentioneaza pe ctitorii zidirii, Stoichita vistiernicul si jupaneasa Dochia, anul 1518 si donatorii picturii, Constantin Riiosanu vel armas si sotia sa Balasa. Anul zidirii a fost transcris cu siguranta gresit, monumentul apartinand prin istorie si stil, sfarsitului secolului al XVI-lea si inceputul veacului al XVII-lea, respectiv in epoca lui Mihai Viteazul. Planul este triconc, cu absidele laterale putin proeminente si pridvor deschis. Absida altarului, boltita cu o semicalota, este mai adanca decat de obicei. O tampla tarzie, de zid, separa altarul de naosul surmontat de o turla inalta, cu opt ferestre. Pronaosul este dreptunghiular transversal, acoperit cu o calota pe pandativi. In grosimea peretelui nordic este o scara ce duce in pod. Acoperisul de sita este mai scund deasupra pridvorului, permitand o pitoreasca gradare de volume. Fatadele sunt impartite in doua registre aproximativ egale printr-un brau dintr-un tor de caramida special profilata, ce se ridica in unghi drept la nivelul pridvorului. Registrele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare delimitate de un dublu tor (triplu in portiunile verticale). Pictura interioara, cu un amplu tablou votiv in pronaos, dateaza din 1793. La inceputul secolului XX se mai putea vedea pictura exterioara, realizata probabil in aceeasi vreme, ulterior acoperita.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Biserica "Sf. Treime" - sat STRÂMBA JIU; comuna TURCENI, Gorj
emilia / 15-Feb-2010Manastirea Stramba a fost ridicata spre sfarsitul secolului al XVI-lea de logofatul Stoica (Stoichita) si sotia sa Dochia (Eudochia). Lucrarile au fost conduse de Groza mester si terminate de Matei zugrav. In martie 1601 apare prima mentiune documentara intr-un act de danie al ctitorului: "...iata eu pacatosul robul lui D-zeu, jupan Stoica fost mare postelnic, scris-am aceasta carte a mea sfanta manastire de la Stramba ce-i iaste hramul Sf. Treime, ca sa-i fie satele mele ce le-am castigat cu slujba, miluiti de crestin Mihai Voievod, anume Baltenii si Gurenii... ca i-am dat eu sfintei manastiri... ca sa-mi fie pomana mie si parintilor mei". Dupa moartea ctitorului, in anul 1620, manastirea este pe cale de a fi daramata de Alexandru Ilies, dar interventia calugarilor de la Tismana scapa ctitoria de razbunarea domneasca. In 1630, Milos logofatul, nepotul lui Stoichita, o rascumpara cu 300 de galbeni, iar in 1754 devine metoh al Episcopiei Ramnicului.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Mănăstirea Strâmba - sat STRÂMBA JIU; comuna TURCENI, Gorj
emilia / 13-Feb-2010Casa este construita in stil neoclasic, cu ornamente exterioare constand din medalioane in basorelief si statuete de zeitati antice, montate in nise. Initial, a avut si o gradina frumos amenajata. In holul de la intrare sunt doua mari tablouri pictate de Theodor Aman direct pe pereti: "Izgonirea turcilor la Calugareni" si "Intrarea lui Mihai in Bucuresti". Prima camera din dreapta si urmatoarea impresioneaza prin decorarea peretilor - una cu casetoane pictate, iar cealalta prin aplicarea unui tapet ce imita pielea de Cordoba. aici sunt expuse cateva portrete ale familiei intr-o cromatica sobra, punand in evidenta contrastul de clar-obscur. Atelierul pastreaza mobilierul de epoca, o serie de tablouri si pianul la care canta Ana, sotia artistului, acompaniindu-l pe acesta la violoncel. Lambriurile, masa, soba de teracota, doua medalioane si ancadramentele usilor sunt lucrate in stil neogotic. Cea mai interesanta piesa de mobilier este dulapul-vitrina sculptat chiar de Aman, in basoreliefuri si altoreliefuri. Intr-o alta incapere sunt expuse bijuterii cromatice si peisaje realizate in Franta, Italia sau la Constanta.
(dupa "101 muzee si case memoriale" de Mihai Geleletu si Marian Teodorescu, Editura Agerpress 2008)
» Muzeul Theodor Aman - Str. Rosetti C. A. 8 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti