
La Carta, din ansamblul fostei manastiri cisterciene din secolul al XIII-lea, nu au mai ramas decat niste ruine marete, o mica parte utilizabile din vechea biserica, in care se continua sa se slujeasca.
Manastirea a fost invadata de tatari in 1241 si apoi de turci. In 1474, ca remediu la slabiciunea ce cuprinsese ordinul, biserica si averile acesteia sunt supuse bisericii din Sibiu, dar si aceasta masura se dovedeste ineficace. Biserica si manastirea cad in ruina, iar zidurile incintei de aparare sunt aproape distruse.
Biserica actuala din Carta este redusa la corul si la absida vechii abatii.
Biserica avea un plan bazilical. Au ramas zidurile exterioare, iar din cele care desparteau navele, doua travee si arcurile lor, usor frante, in dreapta la sud si una la nord. Tot in dreapta s-a mai pastrat in zid o coloana romanica.
Nava principala era luminata de patru ferestre rotunde, cu acelasi ornament cu sase lobi. Biserica actuala are doar una dintre aceste ferestre.
Navele laterale, dupa planul cistercian, se termina printr-un mic cor patrat, cu bolti romanice. In cel al navei nordice este azi un lapidariu, in care s-au strans multe resturi de sculptura, capitele de coloane si chei de bolta.
In biserica de azi, care consta din corul si absida celei vechi, se intra printr-un portal romanic, adus aici din alta parte a bisericii. In dreapta corului este o alta usa sub un arc sprijinit pe doua colonete.
Arcurile boltilor ce se intalnesc la o cheie de bolta romanica cu chipul Fecioarei, patroana bisericii, au intre ele, in fiecare segment, cate o fereastra rotunda cu sase lobi.
Coloanele din dreapta arcului triumfal, sunt resturi din vechea biserica romanica.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)
» Biserica evanghelică - 111, sat CÂRŢA; comuna CÂRŢA, Sibiu

La Carta, din ansamblul fostei manastiri cisterciene din secolul al XIII-lea, nu au mai ramas decat niste ruine marete, o mica parte utilizabile din vechea biserica, in care se continua sa se slujeasca.
Manastirea a fost invadata de tatari in 1241 si apoi de turci. In 1474, ca remediu la slabiciunea ce cuprinsese ordinul, biserica si averile acesteia sunt supuse bisericii din Sibiu, dar si aceasta masura se dovedeste ineficace. Biserica si manastirea cad in ruina, iar zidurile incintei de aparare sunt aproape distruse.
Biserica actuala din Carta este redusa la corul si la absida vechii abatii. Din manastire a ramas la sudul bisericii un zid romanic, de inaltimea a trei etaje, care marginea probabil chiliile monahilor. In partea lui de jos, apar cateva ferestre boltite, una geminata, despartita in doua printr-un arc dublu, cu piciorul din mijloc sprijinit pe o coloana.
In biserica se intra printr-un portal vestic, cu ornamente gotice pe arcurile ce il compun. Capitelele impodobite ce decoreaza coloanele sunt lucrate toate din aceeasi piatra de mari dimensiuni, asezata orizontal.
Fatada vestica se inalta inca majestoasa, turnurile ce o insotesc fiind insa un adaos ulterior. Zidul de deasupra intrarii prezinta o mare fereastra rotunda, probabil o roza, astazi goala, apoi mai sus o mica tereastra tot rotunda, in mijloc cu un ornament ca o roza cu sase petale, cu extremitatile lobilor atingand rama ferestrei.
Biserica avea un plan bazilical. Au ramas zidurile exterioare, iar din cele care desparteau navele, doua travee si arcurile lor, usor frante, in dreapta la sud si una la nord. Tot in dreapta s-a mai pastrat in zid o coloana romanica.
Nava principala era luminata de patru ferestre rotunde, cu acelasi ornament cu sase lobi. Biserica actuala are doar una dintre aceste ferestre.
Navele laterale, dupa planul cistercian, se termina printr-un mic cor patrat, cu bolti romanice. In cel al navei nordice este azi un lapidariu, in care s-au strans multe resturi de sculptura, capitele de coloane si chei de bolta.
In biserica de azi, care consta din corul si absida celei vechi, se intra printr-un portal romanic, adus aici din alta parte a bisericii. In dreapta corului este o alta usa sub un arc sprijinit pe doua colonete.
Arcurile boltilor ce se intalnesc la o cheie de bolta romanica cu chipul Fecioarei, patroana bisericii, au intre ele, in fiecare segment, cate o fereastra rotunda cu sase lobi.
Coloanele din dreapta arcului triumfal, sunt resturi din vechea biserica romanica.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)
» Ansamblul fostei mănăstiri cisterciene - 111, sat CÂRŢA; comuna CÂRŢA, Sibiu

Zidul incintei fortificate, care inchidea o suprafata mica in jurul bisericii evanghelice din Buzd, dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea si este astazi aproape distrus. Spre nord-est se mai gasesc urmele unui turn peste o bolta, prin care se comunica cu exteriorul.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)
» Incintă fortificată (fragmente) - 2, sat BUZD; comuna BRATEIU, Sibiu

Biserica evanghelica din Buzd, consacrata Fecioarei, dateaza din secolul al XIV-lea si e formata dintr-o nava mica cu cor inalt si absida.
Portalul vestic este decorat cu un triplu arc frant, sprijinit pe colonete, la capitel cu frunze de acant. Pe laturile de nord si de sud, sunt alte usi, asezate sub un arc frant, fara decoratii.
Corul fortificat, a fost mult inaltat deasupra acoperisului, din cauza pozitiei bisericii, care are in fata un deal inalt. Pe latura sudica este un mic turn rotund, cu acces din curte si o scara interioara care duce sub acoperis.
Zidurile corului, inaltat intre 1491-1495, prezinta pe latura sudica deschideri largi intre doi contraforti asezati pe margini. Un al treiltea contrafort porneste in mijloc, de la tavanul bisericii.
Cele trei laturi ale poligonului de deasupra absidei sunt si ele prevazute cu gauri orizontale, cu deosebirea ca aici toti contrafortii sunt egali.
Pe latura nordica avem cinci contraforti, baza lor fiind mascata de sacristia prin care se intra in biserica.
Zidurile din caramida rosie, prezinda deschideri mari pentru lansarea proiectilelor grele si inca trei randuri de gauri mici, rotunde, pentru gloantele de pusca, cate un rand pentru fiecare etaj al corului. Jos la altar este o fereastra cu un chenar cu ornamente gotice.
Zidul incintei, care inchidea o suprafata mica in jurul bisericii, este azi aproape distrus. Spre nord-est se mai gasesc urmele unui turn peste o bolta, prin care se comunica cu exteriorul.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)
» Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - 2, sat BUZD; comuna BRATEIU, Sibiu

Biserica evanghelica din Buzd, consacrata Fecioarei, dateaza din secolul al XIV-lea si e formata dintr-o nava mica cu cor inalt si absida.
Portalul vestic este decorat cu un triplu arc frant, sprijinit pe colonete, la capitel cu frunze de acant. Pe laturile de nord si de sud, sunt alte usi, asezate sub un arc frant, fara decoratii.
Corul fortificat, a fost mult inaltat deasupra acoperisului, din cauza pozitiei bisericii, care are in fata un deal inalt. Pe latura sudica este un mic turn rotund, cu acces din curte si o scara interioara care duce sub acoperis.
Zidurile corului, inaltat intre 1491-1495, prezinta pe latura sudica deschideri largi intre doi contraforti asezati pe margini. Un al treiltea contrafort porneste in mijloc, de la tavanul bisericii.
Cele trei laturi ale poligonului de deasupra absidei sunt si ele prevazute cu gauri orizontale, cu deosebirea ca aici toti contrafortii sunt egali.
Pe latura nordica avem cinci contraforti, baza lor fiind mascata de sacristia prin care se intra in biserica.
Zidurile din caramida rosie, prezinda deschideri mari pentru lansarea proiectilelor grele si inca trei randuri de gauri mici, rotunde, pentru gloantele de pusca, cate un rand pentru fiecare etaj al corului. Jos la altar este o fereastra cu un chenar cu ornamente gotice.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)
» Biserica evanghelică fortificată - 2, sat BUZD; comuna BRATEIU, Sibiu

In acea perioda aceasta strada se numea: Str. Lt. Lemnea nr.9
» Casa Niculescu - Dorobanţu - Str. Manu Gheorghe g-ral 9 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti

Ansamblul fortificat al bisericii evanghelice din Atel a fost ridicat in secolul al XIV-lea.
Intrarea in biserica se face pe latura de vest, pe sub un turn imens, printr-un portal gotic bine pastrat, ale carui arcuri sunt impodobite cu un motiv vegetal, o mica ramura de copac, de care e prinsa o frunza, motiv repetat pe arhivolta tuturor arcurilor. Turnul din zidarie, are cinci etaje, dintre care ultimul, inconjurat de un drum de straja de lemn, este mai recent. Ferestrele mai pastreaza pervazele de piatra si partea de sus a motivelor lor gotice. La limita de sus a celui de al patrulea etaj, s-au pastrat partial doua jgheaburi de piatra sculptata, element decorativ foarte rar in Ardeal. Cate trei contraforturi mari sprijina laturile de nord si de sud ale turnului vestic.
Biserica e de forma bazilicala, cu altar poligonal. Capetele dinspre apus ale navelor laterale, boltite cilindric, sunt incorporate turnului. Intre nava si cor se gaseste un transept. Corul se ridica cu 4 - 5 m deasupra acoperisului, aceasta inaltare fiind mai noua decat biserica originara.
Usa sacristiei frumos lucrata, este datata 1499, iar stranele gotice, de la inceputul secolului al XVI-lea sunt ornamentate cu motive vegetale. Majoritatea sculpturilor au fost realizate de mesterul Andreas Lapicida din Sibiu.
Biserica a avut doua incinte. Turnul din partea de nord-est, care facea parte din prima incinta, are dedesupt o bolta masiva, care duce intr-o pivnita. Spre sud-est, o constructie mare, boltita cilindric, pazea intrarea ce unea incintele. Din cea de a doua incinta au ramas numai fragmente de ziduri cu cateva camari pentru provizii si un turn. Un altul patrat, la coltul de nord-vest si un altul dreptunghiular la nord, sunt tot ce s-a mai pastrat din aceasta incinta.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)
» Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - 100, sat AŢEL; comuna AŢEL, Sibiu

Pana in data de 04.Martie 1977 - (cutremur) aici s-a situat "Liceul de coregrafie" - Bucuresti
» Casa Niculescu - Dorobanţu - Str. Manu Gheorghe g-ral 9 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti

Biserica evanghelica din Biertan, construita intre anii 1520-1522, este inconjurata de trei randuri de ziduri bine intarite, inalte si solide. Incintele nu erau concentrice, in jurul colinei pe care se ridica biserica, colina inalta cam de 25 m deasupra satului, ci aveau intre ele legaturi, prin drumuri cunoscute doar celor din cetate si greu de determinat pentru cei dinafara.
Prima incinta, cu ziduri de aproape 12 m, se baza mai ales pe puterea turnurilor si bastioanelor sale, care totusi au fost ocupate si in parte distruse de curuti, in 1704, asa incat din sapte cate erau, n-au mai ramas decat trei. Turnul din vest face legatura cu incinta a doua, printr-o scara de lemn.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)<input type="button"></div>
» Incintă fortificată exterioară, cu turn, turn de poartă, zwinger - Piaţa 1 Decembrie 1918 2, sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Sibiuemilia / 24-Jul-2009
Biserica evanghelica din Biertan, construita intre anii 1520-1522, este inconjurata de trei randuri de ziduri bine intarite, inalte si solide. Incintele nu erau concentrice, in jurul colinei pe care se ridica biserica, colina inalta cam de 25 m deasupra satului, ci aveau intre ele legaturi, prin drumuri cunoscute doar celor din cetate si greu de determinat pentru cei dinafara.
Prima incinta, cu ziduri de aproape 12 m, se baza mai ales pe puterea turnurilor si bastioanelor sale, care totusi au fost ocupate si in parte distruse de curuti, in 1704, asa incat din sapte cate erau, n-au mai ramas decat trei. Turnul din vest face legatura cu incinta a doua, printr-o scara de lemn.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)
» Incintă fortificată mediană, cu bastion (azi casa paznicului) şi scară de lemn, acoperită, turn - Piaţa 1 Decembrie 1918 2, sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Sibiu