Rezultate: 1989       Pagini: 199

   44 45 46 47 4849 50 51 52 53 54   
Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

" [...] clădirea Casei de Economii și Consemnațiuni, contruită pe locul unde se afla altădată biserica Sfântul Ioan. Câteva dintre sculpturile care împodobeau biserica se mai păstrează și astăzi în lapidariul bisericii Stavropoleos. Biserica Sf. Ioan a fost demolată în 1875, și în 1900 a fost ridicată aici clădirea impunătoare a CEC, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.

     De proporții elegante, Palatul CEC, construit în stil eclectic, este împodobit cu o cupolă de sticlă și metal, ale cărei transparențe adaugă un plus de farmec clădirii. Intrarea monumentală este încununată de un enorm fronton în semicerc, sprijinit, de fiecare parte, de câte o pereche de coloane de stil compozit."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]



» Palatul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni - Calea Victoriei 13 sector 3 ;carou cadastral:L-135-125-c-a(*), municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

" [...] elegantul Grand Hôtel du Boulevard, multă vreme socotit ca fiind cel mai bun hotel din București. Terenul pe care se află a fost cumpărat pe la 1865 de către omul de afaceri Herdan, care a dispus în 1867 începerea construcției, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. De-a lungul existenței sale, hotelul a găzduit în săli expoziții de pictură, iar în saloanele sale se adunau, la începutul secolului al XX-lea, tinerii din lumea bună."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]



» "Grand Hotel du Boulevard" - Bd. Elisabeta 21 sector 5, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 11-Dec-2009

Manastirea Segarcea are o incinta dreptunghiulara. Pe laturile de sud si de vest se mai observa in zid urmele peretilor perpendiculari care compartimentau zona chiliilor. Poarta monumentala, cu decor neobaroc din stuc, a fost zidita in 1903.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )



» Zid de incintă din cărămidă - pe laturile de est, sud, şi vest ale terenului aferent bisericii "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Dealul Viilor 7, oraş SEGARCEA, Dolj
emilia / 11-Dec-2009

In coltul de nord-vest al incintei manastirii Segarcea se pastreaza staretia alcatuita din pivnite si un parter etajat. Planul general al constructiei este in L, avand aspectul a doua volume alipite. Spre est se afla o pivnita mare, dreptunghiulara, boltita semicilindric, cu un stalp median, din care pornesc dublouri. Spre vest este o pivnita mai mica si trei incaperi cu acces de la nivelul solului. La etaj, spre sud, se afla o loggie cu deschideri semicirculare, iar spre nord, depasind incinta, o prispa de zid si lemn.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )



» Fosta Stăreţie - Str. Dealul Viilor 7, oraş SEGARCEA, Dolj
emilia / 10-Dec-2009

De dimensiuni mari, biserica are un plan triconc, fiind alcatuita din altar, naos suprainaltat de o turla, pronaos si pridvor deschis, cu un masiv turn-clopotnita deasupra. Spre vestul naosului se remarca cele doua nise laterale, acoperirea acestui spatiu fiind realizata printr-o bolta semicilindrica. Intre naos si pronaos se afla initial un zid plin, care a fost demolat la restaurarea din 1862. Pronaosul este acoperit cu o calota pe pandativi. Intrarea in turnul-clopotnita de deasupra pridvorului se face printr-o usa aflata pe peretele nordic al pronaosului, care cuprinde in grosimea sa si prima rampa de acces la acesta. Podul pronaosului a fost fortificat. Dinspre interior se pot observa cele doua perechi de guri de tragere de forma patrulatera. Pe latura nordica ele sunt astupate, iar pe latura de sud sunt deschise, servind de aerisitori. Podul insusi pare sa fi fost amenajat pentru aparare. Pridvorul este acoperit cu o bolta semicilindrica transversala. El este deschis pe trei laturi, deschiderile avand arcade in segment de cerc, sprijinite pe coloane octogonale din zidarie, cu parapet inalt. Cele doua niveluri originare ale turnului cuprind fiecare cate doua incaperi. Un al treilea nivel, de plan octogonal, cuprinde camera clopotelor. Ferestrele au fost modificate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, deschiderea actuala, in acolada, mascand partial pe cea initiala, vizibila din interior. Exteriorul bisericii este lipsit de profile, cu exceptia soclului, a braului si a cornisei, care sunt toate adaugari din secolul XX.Tot atunci a fost realizata decoratia turlei octogonale de pe naos, ca si cea a nivelului III al turnului-clopotnita, cu arhivolte si montanti in stuc cu decor floral. Ancadramentul usii spre pronaos, cu deschidere in acolada simpla, avand colturile decorate cu rozete, nu concorda stilistic cu intregul, provenind probabil de la biserica anterioara, din secolul al XVI-lea. In interior, pictura este in ulei, foarte afumata si retusata masiv in secolul XX. 

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )



» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Dealul Viilor 7, oraş SEGARCEA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009

Zidul de incinta al manastirii Sadova urma un plan pentagonal neregulat. Astazi este daramat pana la 50-60 cm de la nivelul de calcare si acoperit cu pamant.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )



» Zid de incintă (ruine) - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009

Turnul-clopotnita din coltul de sud-vest al incintei manastirii Sadova, construit in secolul al XVII-lea de Matei Basarab, a ajuns o ruina. El pastreaza doar o jumatate din nivelul sau inferior, fostul gang de trecere ce era boltit cu o calota sferica.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )



» Turn clopotniţă (ruine) - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009

Din staretia manastirii Sadova, care mai pastra inca un zid si foisorul cu arcade trilobate inainte de al doilea razboi mondial, nu a mai ramas acum decat un morman de caramizi, fragmente de coloane si sfaramaturi de zid, poate parti din beciuri, acoperite cu pamant si iarba. In coltul de nord-est al incintei manastirii mai exista o constructie cu trei incaperi, dar factura acestora pare destul de noua. Ele ar pute fi ridicate in secolul al XIX-lea. Staretia este o constructie mai veche, refacuta in secolul al XVIII-lea.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 ) 



» Stăreţie (ruine) - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009

Bolnita manastirii Sadova a fost ridicata din porunca lui Constantin Brancoveanu in 1692-1693, in afara zidurilor de incinta. A fost refacuta in 1793-1801de egumenul Pantelimon, dar astazi este parasita, cu zidurile si boltile inca intregi, fara acoperis si fara usi si ferestre. Pisania ei a disparut, dar bisericuta, cu foarte interesante detalii de arhitectura, asteapta sa fie restaurata si protejata.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )



» Bolniţa "Intrarea în Biserică" - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009

 Cel mai vechi document ce atesta existenta manastirii Sadova, este din 1530, prin care Vlad Inecatu intareste manastirii mosii "pentru ca-i este dat de Parvul banul Craiovescul". Un alt document, de la Matei Basarab, confirma aceasta ctitorire : "...aceasta sfanta manastire Sadova, fost-au facuta de lemn, de mai nainte vreme... inca de cinstitul si raposatul stramosul domniei mele, de jupan Barbu". Voievodul ctitor mentiona in 1646 ca manastirea era "de piatra, cu chilii si cu toate ce sa cade casei lui Dumnezeu". Asezamantul s-a bucurat si de atentia lui Constantin Brancoveanu, care zideste in afara zidurilor lui o bolnita, in 1692-1693. Pe harta stolnicului Cantacuzino figureaza ca o manastire mare, iar in actele administratiei austriece, cu mai multe mosii. Amenintata cu decaderea, Constantin Mavrocordat o inchina Mitropoliei Tarii Romanesti pentru a-i purta de grija. Manastirea a avut mult de suferit de pe urma razboaielor turco-austriece din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. In 1793, este refacuta partial de egumenul Pantelimon. Biserica "Sf. Nicolae" a fost restaurata intre 1903 si 1905, primind o infatisare cu totul noua. Vechea decoratie exterioara cu firide si arhivolte plate si parametrul din caramida aparenta, alternand cu benzi de tencuiala casetata, a fost distrusa, iar pe suprafata rasa s-a placat caramida moderna, care alcatuieste firide ale caror arhivolte sunt realizate din stuc decorat cu vrejuri, iar arcaturile turlei se descarca pe capiteluri de mortar pseudoclasice. Din vechea manastire nu a mai ramas astazi aproape nimic. Zidul de incinta, urmand un traseu de plan pentagonal neregulat, este daramat pana la 50-60 cm de la nivelul actual de calcare si acoperit cu pamant. Turnul-clopotnita din coltul de sud-vest al incintei pastreaza doar o jumatate din nivelul sau inferior - gangul de trecere ce a fost boltit cu o calota sferica. Din staretia care mai pastra inca un zid si foisorul cu arcade trilobate inainte de cel de al doilea razboi mondial, astazi sunt doar cateva fragmente de coloane, multe sfaramaturi de zid si poate parti inaccesibile din beciuri. In coltul de nord-vest, in afara incintei, mai exista inca bolnita din 1693-1694, parasita dar inca cu zidurile si boltile intregi, fara acoperis si fara usi si ferestre.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii Tarii Romanesti 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )



» Mânăstirea Sadova - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
   44 45 46 47 4849 50 51 52 53 54