mpvandor / 28-Dec-2009Arhitect Kos Karoly
» Casa Csulak - Str. Konsza Samu 11, municipiul SFÂNTU GHEORGHE, Covasna
mpvandor / 27-Dec-2009In aceasta casa au fost adusi, inainte de a fi executati (1854) revolutionarii de la 48 Jozsef Varadi si Francisc Bartalis.
» Casa cu arcade (Lábasház) - Piaţa Libertăţii 7, municipiul SFÂNTU GHEORGHE, Covasna
mpvandor / 26-Dec-2009Realizat ce am scris mai sus
» Grupul statuar "Mihai Viteazul" - Piaţa Mihai Viteazul, municipiul SFÂNTU GHEORGHE, Covasna
mpvandor / 26-Dec-2009Dózsa György = Gheorghe Doja
» Conacul Sereséj - Str. Dózsa György 50, municipiul SFÂNTU GHEORGHE, Covasna
mpvandor / 26-Dec-2009Semnalez 2 greseli ale celor care au redactat LMI-ul: este vorba nu de casa Serestej, ci de CURIA SERESTELY, curia fiind un sediu administrativ al bisericii romano-catolice+nume eronat. Este cea mai veche casa din cartierul Simeria Veche. Din aceasta zona si din zona adiacenta cetatii s-a dezvoltat orasul Sfantu Gheorghe.
» Conacul Sereséj - Str. Dózsa György 50, municipiul SFÂNTU GHEORGHE, Covasna
mpvandor / 26-Dec-2009In aceasta casa a sezut compozitorul Bela Bartok in martie 1927
» Casa Keresztes - Str. Gróf Mikó Imre 9, municipiul SFÂNTU GHEORGHE, Covasna
mpvandor / 22-Dec-2009Pe casa exista o placa comemorativa pe care scrie: "Aici a trait si a creat inainte de plecarea in Franta (1925), poetul Ilarie Voronca (1903 - 1946).
» Casă - Str. Parfumului 18 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
mpvandor / 22-Dec-2009Acesta este ceea ce se gaseste acum (decembrie 2009) la adresa Mecet 49. Conform spuselor unei vecine, casa de targovet a fost demolata. Semnele ca ar fi existat o constructie sunt vizibile pe cladirea din spate.
» Casă de târgoveţ - Str. Mecet 49 sector 2, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 20-Dec-2009Biserica ruinata de la marginea satului Baldovinesti a fost datata in lipsa oricarui document sau inscriptii, de catre arheologii Voica Maria Puscasu si Ion Dumitrescu, dupa criterii stilistice, in perioada domniei lui Matei Basarab. Anterior semnalarii lor, biserica fusese mentionata in 1898, in Marele Dictionar Geografic al Romaniei, ca "fosta manastire pe vremuri", aflata "in cea mai completa ruina". Planul este dreptunghiular, cu absida pentagonala putin decrosata. In fata pronaosului se ridica un pridvor de zidarie, ale carui amorse se mai cunosc inca in zidul pastrat al bisericii, impreuna cu pornirea arcadelor sale laterale si cei doi pandativi estici. Aceste elemnte sustin datarea bisericii in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, sau chiar la sfarsitul sau. Pronaosul era acoperit cu o calota sferica, singura bolta pastrata fragmentar, rezemata pe arce late, terminate in consola. El este surmontat de un turn-clopotnita de sectiune octogonala, cu opt ferestre, sprijinit pe o foarte inalta baza patrata, decorata cu o cornisa din aceeasi zimti marunti regasiti si la dubla arhivolta care marcheaza ferestrele octogonului cu doua retrageri succesive si deschideri semicirculare. Naosul a fost acoperit cu o calota sferica pe pandativi, rezemata pe patru arce mari, care continuau spre vest sub forma unor pilastri de colt, iar spre est se terminau in consola. Altarul purta obisnuita semicalota. Ca unic decor exterior, corpul bisericii era incins cam la un sfert din inaltimea sa in zona superioara, de un brau lat, alcatuit dintr-un tor masiv de caramida special profilata, flancat de doua siruri de dinti mari de fierastru. Soclul este ascuns de pamantul din jur care acopera vechiul nivel de calcare, iar cornisa a disparut o data cu prabusirea boltilor si a partilor superioare ale zidurilor.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Ruinele bisericii fostei mănăstiri Baldovineşti - La marginea de N a localităţii, sat BALDOVINEŞTI; comuna CIOLĂNEŞTI, Teleorman
Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 19-Dec-2009
" Cimitirul Bellu a fost înfiinţat în 1859 (Constantin C. Giurescu, în "Istoria Bucureştilor", spune că "se pare că a existat totuşi un început înainte de 1830"). Numele sub care este cunoscut cimitirul vine de la cel al fostului proprietar al locurilor, baronul Bellu. Întemeierea cimitirului s-a datorat iniţial iniţiativei marelui om politic C.A. Rosetti.
La Bellu au fost îngropaţi, de-a lungul anilor, membrii celor mai de seamă familii din societatea bucuresteană, începând cu primul mort înhumat aici, care, în mod straniu, a fost chiar unul dintre copiii Rosetti."Extras din:
» Ansamblul "Cimitirul Şerban Vodă - Bellu" - Calea Şerban Vodă 249 sector 4, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti