Rezultate: 1984       Pagini: 199

   64 65 66 67 6869 70 71 72 73 74   
DavidC / 29-Sep-2009

" [...] datează din anul 1932, fiind cea mai veche dintre gările existente astăzi în oraş"

Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]



» Gara Reşiţa-Sud - Str. Horia 1 Cartier Reşiţa Montană, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 28-Sep-2009

"Cel mai interesant monument al Reşiţei Române îl reprezintă actualul cinematograf Cultural. Acesta, denumit în trecut „Palatul Cultural”, a fost ridicat în 1928 prin contribuţia locuitorilor din Reşiţa Română. Este construit în stil românesc şi a reprezentat centrul cultural al acestei părţi a Reşiţei."

Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]



» Palatul Cultural - Piaţa 1 Decembrie 1918 2, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 28-Sep-2009

"Venind dinspre Timişoara sau Caransebeş, ne întâmpină pe partea stângă a drumului Muzeul locomotivelor cu abur, amenajat sub forma unui parc cu verdeaţă, alei şi bănci, în care sunt expuse în aer liber un număr de 16 locomotive, fabricate de-a lungul timpului în uzinele din Reşiţa. La loc de cinste, pe un soclu înalt, este expusă cea mai veche locomotivă construită pe actualul teritoriu al României, care datează din anul 1872. La împlinirea unui secol de la fabricarea sa, a fost deschis şi acest muzeu, care este unul dintre foarte puţinele muzee cu un asemenea specific existente la ora actuală în Europa."

Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]



» Muzeul locomotivelor cu abur - Calea Timişoarei f.n. Zona Triaj, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DaddyRe / 28-Sep-2009

 Istoricul satului

Istoricul satului se pierde în negura vremurilor. Cea mai veche ştire despre existenţa localităţii
Valeapai datează din 1597 . În perioada stăpânirii otomane satul a aparţinut, când districtului
Bocşa, ataşat Banatului de Severin, când Paşalâcului de Timişoara.
În urma războiului dintre Austria şi Imperiul Otoman , din 1716-1718 , Banatul intră sub
stăpânirea habsburcică. Sub austrieci, localitatea Valeapai a aparţinut districtului Ciacova, fapt
menţionat în conscripţia din 1717 şi în hărţile din anii 1723 şi 1776.
În 1777 , când Maria Tereza cedează Banatul, Ungariei, localitatea Valeapai va aparţine
comitatului Caraş cu reşedinţa la Lugoj.
Între anii 1820-1830 ca urmare a unor servicii aduse Coroanei Imperiale , această parte a
Banatului a fost dăruită familiei Atanasievici, o familie de nobili de origine sârbă(fraţii Marcel şi
Emil Atanasievici). Aceşti noi proprietari intră în posesia unor mai suprafeţe de teren arabil.
În 1840 , în centrul satului , începe construcţia unui castel nobiliar, pentru a cărui ridicare se
aduc muncitori din Serbia şi Italia. Construcţia este în stil Baroc
1 / 2
Istoricul satului
Din familia care stăpânea domeniul Valeapai, făcea parte şi Ioana Atanasievici, care se
căsătoreşte cu contele Baiky din Vărădia. Fiica celor doi se căsătoreşte cu Tallian Bela şi
moşteneşte domeniul unchilor ei Marcel şi Emil. Baronul Tallian Bela arendează moşia unui
nobil desfrânat, Ambrizie Bela . Moşia este ipotecată şi apoi este cumpărată de familia Riesz în
anii 1914-1918.
În anul 1922 are loc împroprietărirea ţăranilor, fiecare familie primind în jur de 4 iugăre
(aproximativ 2,31 hectare).
Referitor la denumirea localităţii, considerăm că această denumire vine de la faptul că locuitorii
cultivau în lunca(valea) Pogoniciului păioase, de unde vine numele de Valea-Pai.
Iniţial vatra veche a satului era pe dealurile din vecinătate(dealu Petrii). Ne-o dovedeşte şi un
inventar despre o biserică construită pe dealu Petrii. Textul era următorul ,,Biserică estă făcută
dă lemn şi precum dinuntru aşa şi dinafară, nelipită din jos, nepodită, acoperită cu şindrilă dă
brad, dăsupra altarului cruce dă pleh alb .... şi s-au făcut în anul 1725.
Ulterior locuitorii încep să se aşeze în vale.
2 / 2


» Conacul Atanasievici - sat VALEAPAI; comuna RAMNA, Caras-Severin
f.bonea / 25-Sep-2009

            Biserica Parohiei Amaradia (Craiova, str. Amaradia nr. 15-17), cu hramurile Sf. Nicolae şi Schimbarea la Faţă, s-a numit, în trecut, Sf. Nicolae - Belivacă, după numele unuia dintre ctitori, sau Sf. Nicolae ot Trăistari, după îndeletnicirea unora dintre „megieşii” din „drumul Amărăzii”. Denumirea Sf. Nicolae – Amaradia i s-a dat în anul 1950, după numele străzii şi cartierului pe care-l deserveşte.

Biserica a fost ctitorită de Hristea Belivacă şi Mihail Socolescu, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, înainte de 1794, anul sfinţirii ei, aşa cum indică unele însemnări pe vechile cărţi de cult.

Hristea Belivacă a fost un negustor vestit prin părţile locului, la sfârşitul secolului al XVIII şi începutul secolului al XIX-lea, ocupându-se cu comercializarea vitelor, pieilor şi seului. Unele documente enumeră pe „bogatul măcelar Hristea” printre prietenii şi sprijinitorii lui Tudor Vladimirescu.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, mahalaua Trăistari, pentru care a fost construită biserica Sf. Nicolae, se afla situată în afara graniţelor oraşului, pe un important drum comercial. Craiova se oprea, la vremea aceea, în Valea Vlăicii, pe unde trecea un pârâu şi exista o vamă. Mahalaua, care  în anul 1838 număra de 30 de familii, s-a dezvoltat repede către mijlocul secolului al XIX-lea, în scurt timp fiind încorporată în oraş. Locuitorii ei erau, în majoritate, negustori şi meseriaşi, unii locuind chiar pe terenurile sau în casele bisericii.

De-a lungul timpului, biserica şi incinta au cunoscut numeroase avarii, reparaţii, sistematizări şi restaurări.

Din punct de vedere arhitectonic, Biserica Belivacă păstrează nealterat stilul post-brâncovenesc al vechilor biserici din Oltenia şi Ţara Românească, cu plan triconic, pridvor deschis pe arcade şi coloane de cărămidă. Este prima biserică de mir din Oltenia cu două turle deschise.

Pictura originală, în frescă, datează din jurul anului 1794, fiind de o valoare istorică şi artistică notabilă. Din punct de vedere artistic, această pictură înglobează, în tradiţia reprezentărilor bizantine, trăsăturile specifice picturii post-brâncoveneşti, precum şi tradiţiile locale ale picturii şcolii olteneşti a sfârşitului de secol XVII şi început de secol XVIII, având culori vii şi luminoase, decoraţii bogate în elemente florale, cu aureole în relief şi veşminte poleite cu aur.

Este printre puţinele picturi post-bizantine ce se mai găsesc astăzi la biserici - monument ale Craiovei şi cea mai veche frescă păstrată integral într-o biserică din acest oraş.

Stucurile de pe frontispiciu, care reprezintă pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ca apărători ai intrării în biserică (raiul pământesc), unice într-o biserică ortodoxă din Ţara Românească, sunt de inspiraţie barocă. Probabil că Belivacă, în peregrinările sale de negustor şi cărăuş, cercetase şi biserici catolice din Banat şi Transilvania şi şi-a dorit astfel de alcătuiri, inedite pentru aceste locuri, la ctitoria sa din mahalaua Trăistarilor.

Importante sunt şi cele două picturi laice exterioare, de pe faţada de sud a bisericii: o reprezentare alegorică a morţii şi un ofiţer călare. Imposibilitatea descifrării inscripţiilor originale şi intervenţiile ulterioare nefericite asupra tabloului în care este reprezentat ofiţerul au lăsat loc diverselor teorii, care au umplut numeroase file de lucrări istorice şi continuă să atragă atenţia istoricilor. Unii cercetători au considerat că acesta este însuşi Tudor Vladimirescu, care a locuit o perioadă în preajma bisericii, iar alţii cred că este unul dintre ctitori.

În partea de răsărit a curţii bisericii se află o cruce de piatră, ridicată în septembrie 1800, valoros monument istoric, pe care este înscris, cu slove cirilice, pomelnicul familiei Belivacă.

 În casa parohială din curtea bisericii a funcţionat Şcoala de băieţi „Traian”, începând cu anul 1879 şi până în anul 1908, când s-a mutat în localul propriu din Valea Vlăicii.



» Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae"- Amaradia (Belivacă) - Str. Amaradiei 17, municipiul CRAIOVA, Dolj
emilia / 25-Sep-2009

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata in 1701 din barne masive de stejar, in plan dreptunghiular, cu absida decrosata, cu cinci laturi. Luminatoarele au forma de cruce, cu capetele bratelor sugerand petale de flori. In interior altarul are un tavan drept pe centru, din care pornesc spre nord si sud cate un segment de cerc, iar spre ceilalti pereti trei suprafete inclinate, cea centrala trapezoidala, iar cele de colt triunghiulare. Bolta semicilindrica a naosului este impodobita cu rozete si alte cioplituri, sapate in arcul transversal si in grinda-mester.
Clopotnita de deasupra pronaosului este scunda, cu foisor batut in cuie de lemn si o flesa poligonala, de proportii reduse.
Ancadramentul intrarii are un chenar cu cioplituri sub forma de virgula si trei rozete inscrise in cercuri cu margini zimtate. Pe latura de sud a fost adaugata o prispa cu arcade usor cioplite si cuie de lemn.
Pictura pastrata partial, apartine zugravului Ioan Pop din Romanasi, fiind executata la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

 



» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 100 A, sat BRUSTURI; comuna CREACA, Salaj
emilia / 24-Sep-2009

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata in satul Brebi, in anul 1759, dupa cum arata inscriptia sapata in cosoroaba prispei: "1759 in acea vreme au facut aceasta biserica. Mesteri au fost Breurz si Borzan Ion, in zilele lui popa Danila".
Constructia cu turn scund si flesa inalta, se inscrie in traditia Vaii Agrijului in ce priveste forma de plan dreptunghiular, cu absida patrata decrosata, cat si sistemul de boltire al interiorului (pronaos cu tavanul drept, naosul si altarul cu cate o bolta semicilindrica, cea din altar incheindu-se printr-un timpan la est). Pentru largirea spatiului s-a recurs in 1853 la includerea unui panou de cca. 1 m in peretele de vest, pe inaltimea acestuia, iar la altar s-a adaugat in peretele de est un panou construit din capete de grinzi, dispuse vertical.
Braul median ce inconjoara peretii bisericii este decorat cu un chenar de romburi, incadrat de "franghie". Cosoroaba prispei de pe latura de sud, este impodobita cu un lant de romburi duble, iar portalul intrarii cu profiluri in "franghie" si geometrice, rozete si vita de vie cu struguri. Arcadele prispei sunt realizate din umerasi in care au fost sapati struguri si motive geometrice ce se infratesc in jurul stalpului printr-o rozeta. Ciue de lemn, cu capetele in forma de floare, intregesc frumusetea prispei. rozeta si "franghia' au fost alese si pentru decorarea ancadramentului usii de intrare in naos. Despre iconostasul bisericii, bogat sculptat cu vita de vie cu struguri si alte fructe, spun localnicii ca a fost adus de la o manastire ce a dainuit candva in hotarul satului. Pe icoanele imparatesti, cu rame sculptate cu aceleasi motive decorative, aflam anul realizarii acestei pretioase piese de cult, 1780.
Pictura peretilor a fost executata in secolul al XIX-lea, dupa importanta interventie de marire a spatiului.
In anii 1975-1976 biserica a fost restaurata.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

 



» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 105 A, sat BREBI; comuna CREACA, Salaj
wu2005 / 23-Sep-2009

acest ansamblu de mori de apa din Garliste nu mai exista de zeci de ani, dar cineva inconstient le-a lasat pe lista monumentelor istorice



» Moara lui Păun Iorgovan - Valea râului Gârlişte, sat GÂRLIŞTE; comuna GORUIA, Caras-Severin
emilia / 23-Sep-2009

Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel" a fost ridicata la sfarsitul secolului al XVII-lea de mesterii lemnari de pe valea Agrijului.
Planul este dreptunghiular cu absida patrata, decrosata. In interior pronaosul este acoperit cu un tavan drept, iar naosul si altarul au bolti semicilindrice, un timpan inchizand latura de est.
Turnul scund cu foisor, este situat deasupra pronaosului. Un brau in "franghie" incinge exteriorul bisericii si decoreaza ancadramentele usilor. Arcul transversal din bolta naosului, pornit de pe console profilate, este strabatut de un lant de rozete, insotit de chenare din linii frante. Grinda-mester impodobita cu simbolul soarelui, are cate o cheie de bolta, la mijlocul fiecarei travei a naosului, de forma dreptunghiulara, cu un bulb central ingenios sculptat. De o parte si de alta sunt zugravite razoare de flori.
Prispa de pe latura de sud, cu umerasi ciopliti, are stalpii de sectiune patrata, decorati la mijloc cu un motiv realizat din trei "toruri" suprapuse.
Pictura de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, apartine zugravului Ioan Pop din Romanasi.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)

 



» Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" - 90, sat BOZNA; comuna TREZNEA, Salaj
emilia / 23-Sep-2009

Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata de mesterii Vaii Agrijului, in anul 1758, pe un deal cu pereti de stanca.
Are planul dreptunghiular, cu absida patrata, decrosata. Clopotnita scunda, cu foisor are arcadele ornate cu cuie de lemn si o flesa ascutita, pe contur poligonal. Un acoperis de sita coboara lin in dreptul altarului si se intinde generos, cu pante mari, deasupra locasului. Braul median ce inconjoara peretii exteriori, este impletit din chenare in "franghie" si romburi. Prispa de pe latura de sud are sapate in cosoroaba dreapta cate o rozeta pentru fiecare luna a anului. Intrarea pe prispa se face pe sub o arcada cu umerasi ciopliti, iar ancadramentul usii bisericii este ornamentat cu franghii, rozete, coarda de vita cu struguri si flori. Inscriptia scrisa in slova vremii de popa Ioan spune: "Iata din mila lui Dumnezeu aceasta biserica au inceput a o zidi in anul 1758, in biruinta Craiesii Marii Terezi, fiind mester Breaz Ianos de la Gileaiu. Bis. popa Ion".
In interior pronaosul are tavan drept, naosul bolta semicilindrica, cu arc transversal cioplit, iar altarul o bolta asemanatoare, cu timpan la est. Ancadramentul usii de intrare din pronaos in naos are chenare de "franghii" romburi si rozete la colturi si la baza.
Biserica a fost restaurata in anii 1975-1976.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)



» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 34 A, sat BORZA; comuna CREACA, Salaj
   64 65 66 67 6869 70 71 72 73 74