Actualul Palat al Copiilor a fost construit între 1880-90 de către familia de comercianţi Andrényi, originară din Ghioroc, înobilată cu titlul de baron. Faţada clădirii cu un etaj este de stil neoroman, având şi multe elemente neoromantice. Pâna azi s-au păstrat uşile şi ferestrele bogat ornamentate, confecţionate din lemn de esenţă nobilă, dar este deosebit de frumoasă şi ornamentaţia pereţilor şi tavanelor. Clădirea cu o poartă boltită are o casă a scărilor din marmură. După naţionalizarea comunistă din 1948 a devenit Palatul pionierilor, apoi din 1990 Palatul copiilor.
» Palatul Andrenyi, azi Palatul Copiilor - Bd. Revoluţiei 69, municipiul ARAD, Arad
Planul clădirii a fost realizat de către arhitectul Lechner Ödön de la Budapesta. Din probleme de ordin financiar, la cererea conducerii oraşului planul a fost modificat de către arhitectul arădean Pekár Ferenc. Noul plan a păstrat trei nivele numai în partea de la intrarea principală, renunţând şi la închiderea laturii dinspre parc. Turnul înalt de 54 m aminteşte de primăriile flamande, la ornamentaţie se pot descoperi multe elementele renascentiste din Flandra. De la intrare o scară impozantă acoperita cu marmură roşie duce la etaj. Are o imponantă sală festivă.
Inaugurarea clădirii a avut loc în anul 1877, peste un an fiind adus din Elveţia orologiul ce funcţioneaza şi astăzi. Vitraliile realizate in anii 1960 de către renumitul artist plastic Sever Frenţiu simbolizează anotimpurile. Clădirea găzduieste primăria municipiului, prefectura judeţului şi consiliul judeţean.
» Palatul Administrativ (Primăria) - Bd. Revoluţiei 75, municipiul ARAD, Arad
La 6 octombrie 1849 în cetatea Arad au fost executaţi 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare:
Aulich Lajos (1793–1849)
Damjanich János (1804–1849)
Dessewffy Arisztid (1802–1849)
Kiss Ernő (1799–1849)
Knezić Károly (1808–1849)
Láhner György (1795–1849)
Lázár Vilmos (1815–1849)
Leiningen-Westerburg Károly (1819–1849)
Nagysándor József (1804–1849)
Poeltenberg Ernő (1813–1849)
Schweidel József (1796–1849)
Török Ignác (1795–1849)
Vécsey Károly (1807-1849)În cinstea lor din contribuţia cetăţenilor oraşului a fost ridicat în 1881 MONUMENTUL DE LA SUBCETATE. Obeliscul din marmură gri este aşezat pe o movilă artificială, pe cele patru laturi fiind trecute data execuţiei şi numele celor 13 martiri. În anul 1974, cu ocazia comemorării a 125 de ani de la tragicul eveniment, în postament au fost aşezate rămăşiţele pământeşti ale celor 11 generali înmormântaţi la Arad. După revoluţia din 1989, în fiecare an pe monument sunt depuse coroane din partea autorităţilor locale, organizaţiilor civile şi persoanelor particulare.
» Monumentul celor 13 generali, executaţi în anul 1849 - Piaţa 13 Martiri Cartier Subcetate, municipiul ARAD, Arad
Clădirea a fost construită după planul arhitectului József Diescher din Pesta între 1869-73 parţial din fondurile Fundaţiei „Bibici”. Văduva magnatului Iacob Bibici a donat întreaga sa avere pentru sprijinirea învăţământului arădean. Bustul ei din marmură se află în cancelaria şcolii. Clădirea cu un etaj de stil eclectic are o faţadă principală purtând elementele stulului neoclasic, un hol impozant cu trepte din marmură şi o sală festivă cu o bogată ornamentaţie. Gimnaziul regal superior şi-a deschis porţile în 1873, fiind alma materul tuturor intelectualilor de seamă din oraş şi judeţ. Printre profesorii de seamă ai şcolii se numărau istoricul academician Sándor Márki, lingvistul academician Ioan Goldiş, autorul unui vocabular latin-maghiar, János Burián, istoricul literar D. Panaitescu-Perpessicius, poetul-redactor Al. T. Stamatiad, Ascaniu Crişan, Iulian Toader. Liceul a avut o valoroasă bibliotecă cu cărţi franceze din sec. XVIII. şi o colecţie arheologica, donate bibliotecii şi muzeului. În parcul din faţa şcolii au fost desvelite busturile eminentului pedagog Moise Nicoară (1785-1862) şi prozatorului român Ioan Slavici (1848-1925), fost elev al şcolii.
» Colegiul Naţional "Moise Nicoară" - Piaţa Bibici Margareta 1, municipiul ARAD, Arad
Avocatul si ziaristul Mircea V. Stănescu (1841-1888) a fost un fruntas al miscarii nationale a romanilor din Arad. A creat Clubul romanilor tineri, a semnat apelul pentru infiintarea unui teatru national, a fost adeptul adoptarii unui program national, a infiintat societatea Progresul. In parlamentul ungar a fost deputat al circumscriptiei Chisineu Cris.
» Bustul lui Mircea V. Stănescu - Piaţa Enescu George în faţa Palatului Cultural, municipiul ARAD, Arad
Petru Pipoş (1859-1913) a fost un excelent profesor de pedagogie la Preparandia arădeană, fiind autor al mai multor manuale şcolare şi cărţi pedagogice şi didactice, colaborator al revistelor arădene.
» Bustul lui Petru Pipoş - Piaţa Enescu George în faţa Palatului Cultural, municipiul ARAD, Arad
Ioan Rusu Şirianu (1864-1909) politician, istoric, ziarist, născut la Şiria a fost un fruntaş al mişcării de emancipare naţională a românilor. Ca vicepreşedinte al Partidului Naţional Român a fost adeptul activismului politic, a susţinut introducerea votului universal în Monarhia Austro-Ungară. A fost redactor al ziarului Tribuna din Sibiu şi Gura satului din Arad.
» Bustul lui Ioan Rusu-Şirianu - Piaţa Enescu George în faţa Palatului Cultural, municipiul ARAD, Arad
Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1867) reprezentant al românilor din comitatul Arad a îndeplinit diferite funcţii de stat. În anii 1850, aşa zisă epocă „Bach” a fost numit pretor, iar în 1864 comite suprem al comitatului. A militat pentru drepturile românilor şi folosirea liberă a limbii române în administraţie.
» Bustul lui Gh. Popa de Teiuş - Piaţa Enescu George în faţa Palatului Cultural, municipiul ARAD, Arad
Legenda locala spune ca prin 1530-1540 a fost construita dintr-un singur stejar o biserica,cu acoperis de sindrila. Mai scunda decat cea actuala si cam la 200 de metrii de locatia de astazi, "Biserica robilor", astazi " Adormirea Maicii Domnului" este atestata documentar in anul 1791 pe vatra veche a satului. Biserica a fost mutata pe pozitia actuala in anul 1836, iar in 1937 a fost restaurata si inaltata cu aproximativ un metru.
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului"- Decindea - sat BUTIMANU; comuna BUTIMANU, Dambovita
"...Biserica aceasta nu e măreaţă, nu are podoabe scumpe şi nu este suflată cu aur. E de lemn. O bisericuţă simplă, smerită în evlavia ei, dar nădăjduitoare spre cer".
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - cătun Malu, sat NEŢEŞTI; comuna STOILEŞTI, Valcea



