Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

emilia / 15-Jul-2009

Ansamblul palatului de la Mogosoaia, construit in 1702 de Constantin Brancoveanu, se compunea dintr-un complex de cladiri (locuinta stapanului, paraclisul, bucataria, poarta intarita, hambarele, grajdurile), destinate a servi atat ca centru al administrarii intinsei mosii din jur, cat si drept locuinta temporara a domnului si al numerosului alai ce-l insotea in calatoriile sale prin tara. Un zid inalt de incinta, din care se mai pastreaza unele portiuni, delimita curtea pe trei laturi.
Dupa 1714, anul mazilirii domnitorului, palatul este jefuit, devastat, modificat ( vistiernicul Nicolae Brancoveanu a daramat bolta salii centrale) si incendiat in 1821.
A fost renovat si modificat in 1860-1880, 1914-1921(arh. Rupolo), 1930-1935 (arh. G. M. Cantacuzino), inainte si dupa cutremurul din 1977.
Cladit din caramida, palatul plasat in mijlocul incintei, cu fatada principala orientata spre lac, are un plan rectangular, cu trei niveluri: pivnita, parter si etaj. La etaj erau incaperile domnesti, cu boltile decorate cu picturi istorice ai pereti impodobiti cu stucaturi aurite sau viu colorate.  In partea de sud se afla apartamentul domnitorului, format din doua incaperi, precum si marea sala a spatariei, unde aveau loc adunarile divanului domnesc. In partea de nord a etajului era apartamentul doamnei si camera de oaspeti.
Loggia de pe fatada de la apus este formata din sase coloane din piatra, patru libere si doua angajate, ornamentate cu ghirlande de frunze, sprijinind arcade intr-un stil artistic original, ce imbina traditiile locale cu influentele renascentiste si ale barocului apusean si ale orientului mijlociu. Pe balustrada loggiei se vede stema Tarii Romanesti - corbul cu o cruce in cioc si aripile deschise, inscrisa intr-un bogat decor vegetal.
In sala mare a spatariei era instalat pe o estrada, tronul sculptat in lemn aurit si tapisat  cu tesaturi scumpe. Boierii si oaspetii se asezau pe lavitele aflate de-a lungul peretilor, acoperite cu covoare si tesaturi, sprijinindu-se de peretii acoperiti pana la o anumita inaltime cu postav rosu. In lunetele boltii erau pictate portretele stramosilor domnului, distruse in 1775.
Parterul, construit mai modest, era destinat slujitorilor. La origine el se compunea din opt incaperi dispuse in jurul pivnitei centrale. Restaurarile au schimbat planul initial al parterului prin adaugarea unor scari interioare si prin ziduri despartitoare.
Pivnita are un sistem de boltire de origine bizantina si un pilon central masiv pe care se sprijina patru calote ce formeaza plafonul. Pavimentul de marmura a fost adaugat recent. Intrarea in pivnita se face direct din curte, printr-un garliciu in care treptele de piatra au luat locul planului inclinat pe care se rostogoleau butoaiele cu vinuri. 
Fatada de rasarit prezinta un mare foisor cu coloane de piatra tratate mai sobru decat cele ale loggiei, avand fusul neted. Balustradele foisorului desfasoara in schimb aceeasi bogata decoratie florala ajurata in piatra, desi diferita in amanunte, pe care o gasim in loggia. Pe bolta foisorului, complicat construita intr-un sistam de trompe, s-au pastrat portiuni din pictura murala originara, compusa din motive geometrice si vegetale stilizate, de influenta orientala, repetate identic intr-un colorit armonios. Tot in foisor atraga atantia pisania sapata in marmura, prinsa in zid deasupra usii ce duce in interior si incadrata de doua ferestre cu cadrul de piatra traforat. Palatul de la Mogosoaia, cu pardoseli de mozaic aurit sau de marmura colorata, ce au inlocuit vechile pavimente din placi ceramice smaltuite, a devenit muzeu in anul 1957. Cladirea impozanta din coltul de rasarit, cu pontic din coloane de caramida, copiat dupa cel al cuhniei, este o creatie recenta. Dintre vechile cladiri ale curtii domnesti, s-au pastrat doar bucataria din coltul de miazanoapte-rasarit si beciurile dinspre miazanoapte, iar in exteriorul incintei paraclisul inaltat in anul 1688. Turnul portii de la intrare a suferit modificari succesive. Pasajul de la parterul turnului, inchis pe vremuri cu canaturi masive din lemn ferecat, pastreaza in schimb o frumoasa bolta pe pendentivi, asemanatoare acelora din pivnita palatului. Mai veche este poarta monumentala care duce spre livada pe mijlocul laturii de miazanoapte a zidului de incinta. Frontonul ei cuprinde un grup statuar in stil neoclasic, sculptat in piatra, cuprinzand-o la mijloc pe zeita Minerva. In jurul palatului, gradina care ocupa astazi intreg spatiul dintre cladirile curtii, cu terasele ei de piatra si caramida ce coboara spre lac, a fost amenajata la inceputul secolului XX. Parcul ce se intinde de-a lungul malului apei, de la marginea gradinii pana la capatul lacului, a fost plantat la sfarsitul secolului al XIX-lea.  

( dupa "Monumentele patriei noastre, Mogosoaia" de Radu Popa - Editura Meridiane 1962 si "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu - editura Sport-Turism 1983 )