Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 29-Jul-2009

Trapeza manastirii Slatina este situata intre biserica si corpul sudic de cladiri noi din incinta. A fost initial, in 1561, mult mai spatioasa, insa transformarile petrecute in arhitectura manastirii au redus la jumatate dimensiunile acestei cladiri. Cercetarile arheologice facute pe latura de est a casei, au dat la iveala incaperile si beciurile ce se gaseau in aceasta parte si au fost daramate dupa 1821.
Fatada principala masura initial 40 m. Intrarea era pe latura nordica, incadrata de un portal de piatra sculptat, care se pastraza si astazi.
Prin aceasta usa se intra intr-o camera mica centrala, de unde se desfaceau la dreapta si la stanga doua sali spatioase. Incaperea de pe latura vestica avea si o intrare directa de afara, al carei prag era la acelasi nivel cu pavajul curtii.
Pe latura sudica erau de asemenea alte doua intrari, care corespundeau unui grup de incaperi mai mici.
Golurile ferestrelor nu mai coincid decat in parte cu cele originare, dupa ce s-a distrus partea de rasarit a constructiei. Acoperisul si tavanele au fost deasemenea transformate. In cercetarile facute, s-au gasit urme de bolti din blani de lemn, sprijinite pe grinzi aparente si cadre de ferestre cu lentouri deasupra. Intr-una din camerele daramate, s-au gasit fragmente din fantana construita de ctitor pe latura de sud a trapezei. Intreaga instalatie a acestei fantani, cu sistemul de olane prin care apa venea in manastire de la un izvor din apropiere, a fost descoperita la locul initial la inceputul secolului al XIX-lea. Partea exterioara a fantanii a fost demontata si depozitata intr-una din incaperile ruinate ale trapezei. Intre numeroasele fragmente ce pot folosi la reconstituirea fantanii, se incadra si un bazorelief roman, reprezentand un cap de gorgona ca la fantanile italiene. Prezenta acestei fantani luxoase, proportiile cladirii, ca si grija cu care este pavata toata portiunea din jurul casei, duc la ipoteza ca aici se afla resedinta domneasca.
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)