Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

"   Locul pe care se ridică astăzi clădirea Muzeului Național de Istorie a aparținut, în vechime, marii familii a boierilor Bălăceni, a caror moșie se întindea în perimetrul delimitat acum de Calea Victoriei, străzile Franceză, Smârdan și Stavropoleos. Același Constantin Brâncoveanu, de al cărui nume e atât de legată istoria Bucureștilor, și-a pus pecetea și asupra destinului Bălăcenilor. Îl ura pe ruda lui prin alianță, Aga Constantin Bălăceanu, ginerele voievodului Șerban Cantacuzino, unchiul și marele dușman al lui Brâncoveanu. Aga Constantin a fost ucis în lupta de la Zărnești; Brâncoveanu i-a dărâmat casele, a poruncit să i se taie capul și să i se aducă la București unde, înfipt într-o suliță, a fost pus pe ruinele caselor sale. Acolo unde azi se ridică palatul Muzeului de Istorie, acum 300 de ani a stat înfipt în par, timp de peste un an, capul marelui Aga. Brâncoveanu a pus stăpânire asupra moșiei, pe care a construit un han, cunoscut sub numele de "hanul lui Constantin Vodă", ale cărui splendide pivnițe s-au păstrat până astăzi.

     Ca toate hanurile din epocă, Hanul lui Constantin Vodă era alcătuit din clădiri solide, fortificate. El adăpostea nu numai camere destinate găzduirii vizitatorilor orașului, ci și prăvălii de tot felul. Hanul a dăinuit până în 1856, când a fost dărâmat. Pe locul rămas gol a existat o vreme un café concert, numit Walhalla, loc de întâlnire al tinerilor boiernași, după desființarea căruia s-au așezat aici mai multe circuri (circurile Soulié, Suhr, Hütemann. Despre fiica lui Hütemann, frumoasa Henriette, și despre calul ei arăbesc, Bonbon, povestește Caragiale în schița care poartă numele calului). După dispariția circurilor, maidanul rămas a servit de Hyde Park al bucureștenilor: aici veneau politicenii să țină discursuri în fața locuitorilor.

     Muzeul Național de Istorie a României ființează în clădirea fostului Palat al Poștelor, ridicat între anii 1894-1900, după planurile arhitectului Al. Săvulescu. Construcția a costat la vremea aceea suma enormă de 4 milioane lei aur. Palatul are o fațadă în stil neoclasic, cu un vast portic sprijinit pe zece coloane dorice angajate la pilaștri solizi. Decorul statuar este opera sculptorilor Carol și Frederic Storck.

     Din 1971 a fost transformat în muzeu de istorie a României."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

delia / 26-Oct-2008

Arh. Alexandru Savulescu