Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

stepstep / 29-Mar-2012

Acest complex cultural armenesc este situat in vecinatatea casei parintesti si imi face deosebita placere sa-l vad macar din mersul masinii cand imi vizitez mama. Mai mult, aici am urmat cursurile claselor III-IV, intre 1959-62. De unde amintiri nostalgice asupra vechilor mei colegi, cei mai multi raspanditi astazi in toata lumea. Cat despre biserica, cea mai pregnanta amintire se leaga de proba de alergare de rezistenta, la sport, care consta in ture nesfarsit in jurul bisericii !! Dar iata, azi am despre ce sa-mi amintesc ... Brasov, 29.03.2012

Cricor Dolmaian / 14-Jul-2011

Sunt botezat si cununat religios in aceasta biserica. Am urmat, gradinita si cursurile scolii Armene, de 7 ani, din curtea bisericii. Mi-am petrecut anii tineretii in jurul acestei biserici. Acum multumita dvs o vad si imi face placere, si apreciez faptul, ca ati indicat Biserica Armeana ca un monument al Bucurestiului. Cu stima Cricor Dolmaian, New York, USA.

gkerestegian / 28-Feb-2010

Privind vederea bisericilei si scoalei ce se vede in fund,nu pot sa las sa-mi amintesc de timpurile cele mai frumoase care am petrecut in locul ila,ca elev(nu prea bun)si ajutand in biserica.Am petrecut vreo 6 ani pretioase din viata mea in curtea aia jucand si facand nebunii cu ceilalti copii.Si ocaziele in care ma pedepseau profesorii din cauza ca ma purtam rau,in momenturile astea m-ia duc aminte cu drag.Sper ca in curand sa pot vizita locurile alea,sa ma asez la o banca ca un elev,sa intru la biblioteca ca atunci,la cantina care era jos si ne dadeau de mancare.M-ia duc aminte de la internatul care era in spatele scolii.Astept cu nerabdare momentul in care am sa intru prin poartea aia. Garabet Kerestegian Buenos Aires Rep.Argentina

L.S. / 06-Apr-2009

BISERICA „ARMENEASCĂ”,  Bd. Carol I  nr. 43, Bucureşti, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

 

Primele lăcaşuri de rugăciune ale armenilor din Bucureşti, au fost ridicate pe la 1581-1629 şi apoi  la 1743-şi 1781, cu sprijinul material al urmaşilor primului ctitor Harutin amira Hovviant.

În anul 1911, s-a pus temelia bisericii actuale. Planurile au fost semnate de arhitectul Dimitrie Maimarolu şi de arhitectul de origine armeană Grigore C. Cerchez, având ca model catedrala de la Vagharšapat - Ečmiadzin din Armenia.  Construcţia a fost terminată la 6 septembrie 1915.

Complexul religios şi social-cultural al comunităţii armene este compus dintr-o impunătoare biserică, reşedinţa episcopală, biblioteca armeană şi muzeul eparhial, o casă de cultură, o grădiniţă şi sediul Uniunii Armenilor din România.

Biserica (30x15 m) are un plan bazilical trinavat, combinat cu o cruce greacă înscrisă; este acoperit cu o boltă în leagăn, cu arce dublouri. O turlă mare, cu 12 laturi, se înălţă peste naos, prin intermediul arcelor ce se descarcă pe 4 piloni din zid. Două turnuri mici terminate cu un foişor deschis şi lanternou, sunt ridicate peste scările şi încăperile ce flanchează vestibulul de intrare. Turnul clopotniţă cu 2 niveluri de arcade este situat în axul bisericii, peste pridvorul deschis, pe plan patrat. În interior, pictorul Bassano a realizat tablouri independente, de dimensiuni mari, pe pereţii laterali ai navei, ca şi pe semicalota sferică ce acoperă altarul deschis, fără tâmplă. În 1971, pictorul Eugen Profeta a restaurat pictura murală.

 

L.S.

Extras din: Lucia. Stoica şi N. Ionescu-Ghinea: „Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti”, vol.1, Edit. Universalia, 2005, pag. 98-102

DavidC / 08-Sep-2008

Arhitect Dimitrie Maimarolu