Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

Cricor Dolmaian / 14-Jul-2011

Sunt botezat si cununat religios in aceasta biserica. Am urmat, gradinita si cursurile scolii Armene, de 7 ani, din curtea bisericii. Mi-am petrecut anii tineretii in jurul acestei biserici. Acum multumita dvs o vad si imi face placere, si apreciez faptul, ca ati indicat Biserica Armeana ca un monument al Bucurestiului. Cu stima Cricor Dolmaian, New York, USA.

gkerestegian / 28-Feb-2010

Privind vederea bisericilei si scoalei ce se vede in fund,nu pot sa las sa-mi amintesc de timpurile cele mai frumoase care am petrecut in locul ila,ca elev(nu prea bun)si ajutand in biserica.Am petrecut vreo 6 ani pretioase din viata mea in curtea aia jucand si facand nebunii cu ceilalti copii.Si ocaziele in care ma pedepseau profesorii din cauza ca ma purtam rau,in momenturile astea m-ia duc aminte cu drag.Sper ca in curand sa pot vizita locurile alea,sa ma asez la o banca ca un elev,sa intru la biblioteca ca atunci,la cantina care era jos si ne dadeau de mancare.M-ia duc aminte de la internatul care era in spatele scolii.Astept cu nerabdare momentul in care am sa intru prin poartea aia. Garabet Kerestegian Buenos Aires Rep.Argentina

L.S. / 06-Apr-2009

BISERICA „ARMENEASCĂ”,  Bd. Carol I  nr. 43, Bucureşti, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

 

Primele lăcaşuri de rugăciune ale armenilor din Bucureşti, au fost ridicate pe la 1581-1629 şi apoi  la 1743-şi 1781, cu sprijinul material al urmaşilor primului ctitor Harutin amira Hovviant.

În anul 1911, s-a pus temelia bisericii actuale. Planurile au fost semnate de arhitectul Dimitrie Maimarolu şi de arhitectul de origine armeană Grigore C. Cerchez, având ca model catedrala de la Vagharšapat - Ečmiadzin din Armenia.  Construcţia a fost terminată la 6 septembrie 1915.

Complexul religios şi social-cultural al comunităţii armene este compus dintr-o impunătoare biserică, reşedinţa episcopală, biblioteca armeană şi muzeul eparhial, o casă de cultură, o grădiniţă şi sediul Uniunii Armenilor din România.

Biserica (30x15 m) are un plan bazilical trinavat, combinat cu o cruce greacă înscrisă; este acoperit cu o boltă în leagăn, cu arce dublouri. O turlă mare, cu 12 laturi, se înălţă peste naos, prin intermediul arcelor ce se descarcă pe 4 piloni din zid. Două turnuri mici terminate cu un foişor deschis şi lanternou, sunt ridicate peste scările şi încăperile ce flanchează vestibulul de intrare. Turnul clopotniţă cu 2 niveluri de arcade este situat în axul bisericii, peste pridvorul deschis, pe plan patrat. În interior, pictorul Bassano a realizat tablouri independente, de dimensiuni mari, pe pereţii laterali ai navei, ca şi pe semicalota sferică ce acoperă altarul deschis, fără tâmplă. În 1971, pictorul Eugen Profeta a restaurat pictura murală.

 

L.S.

Extras din: Lucia. Stoica şi N. Ionescu-Ghinea: „Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti”, vol.1, Edit. Universalia, 2005, pag. 98-102

DavidC / 08-Sep-2008

Arhitect Dimitrie Maimarolu